-De ce nu aprinzi lumina?
-Pentru că lumina e doar noul nostru întuneric.
-Stai în beznă și vorbești prostii. Cum adică lumina e noul nostru întuneric?
-Uită-te în jur. Ce vezi?
-Nimic, e beznă. Pe tine. Cineva trecând pe uliță. Mărul noduros. Copacii. O pasăre. Stelele și luna. Norii trecând pe cer. Parcă și lacul.
-Aprinde toate luminile. Așa. Ce vezi acum?
-O masă. Două scaune. Pe tine. Lumina.
-Și mărul noduros? Oamenii trecând pe uliță? Copacii? Lacul? Stelele? Trecerea norilor? Le mai vezi acum?
Ilustrație de Mara Coman.
Textul acesta a câștigat un onorabil loc la concursul de PA de la Trilema. Îl reiau aici pentru că rămăsese pierdut pe la adrese necunoscute, iar ilustrația n-a fost admisă la concurs pe motiv că nu-i PA.
Comments feed: RSS 2.0
lumina ca isolier band :)
ilustratia iti apartine?
Mai degraba ca un tip special de ochelari de cal. Cu ilustratia m-a ajutat verisoara-mea :)
[...] lumina întunericului, în loc să admirăm stelele după cum se cade, ne-am găsit să nimerim din întâmplare peste [...]
[...] the light of a late night's darkness, instead of admiring the stars as more appropriate, we stumbled blindly on a mountain of [...]