Un cetatean al republicii bananiere Banania zacea neajutorat si complet incovoiat pe pavajul unei strazi din Anglia, sub marunt ropot de ploaie. Desi (ori tocmai pentru ca) era adanc muiat de apa dubioasa a strazii, precum si perfect enervat de ropotul monoton al ploii, cetateanul pe nume Banana avea nelinisti profund existentiale, puse in cuvinte simple si cu iz plebeu:
- Ce caut eu aici? Chiar asa am ajuns din lac in put, din republica bananiera in republica ploifera?
- Ignorantule, il apostrofa un chistoc de tigara care se tinea de erudit de cand aflase citind pe propriul pachet ca poate ucide si e deci, mortal de invatat: ignorantule, Anglia nu e republica!!!
- Stiu eu, stiu eu, se vari in vorba si o punga de chipsuri exhibitionista, bucuroasa ca mai are cine-i vedea goliciunea: stiu eu, Anglia e monarhie ploifera!
Banana incerca sa proceseze notiunea, dar cum i se cam scurgea miezul prin coaja, gasi ca e mai simplu sa intrebe:
- Adica ploaia e comandata de Regele Udului in loc sa fie aleasa prin vot egal, universal si macar oarecum confidential?
- Hi hi hi, a zis pipi, se hlizi punga de chipsuri si fosni provocator.
- Hmmmmm, se increti chistocul, brusc nesigur de forma de organizare statala. Ieri discutau de ploaie cei de pe partea stanga a strazii, iar azi discutau de ploaie cei de pe partea dreapta si sunt destul de sigur ca… alaltaieri discutau cu totii despre ploaie si uite acum… ploua! Cred ca s-ar putea sa fie undeva la mijloc…
Banana se mai incovoie un pic, mai sa devina cerc:
- Adica demonarhie? Monarhotie? Monademorhiecratie? De..
Dar banana n-a mai aflat care era forma de organizare statala. O cizmulita de cauciuc in picior de copil1 o strivi cu veselie si curiozitate din cea mai pura, intru totul nealterata de sentimente ori considerente politice. Ca orice autodescoperit erudit si periculos individ, chistocul se rasuci foarte rapid din calea pericolului chiar cu pretul alunecarii prin grilajul scurgerii stradale. Iar punga de chipsuri, usuratica si fara remuscari, se lasa luata de vant si se mai hlizi o tura, uitandu-se de sus la toata lumea si admirand privelistea cateva minute bune in plus, pana cand cineva o inhata si o arunca intr-un cos, printre gunoaie.
In urma atator evenimente, a ramas pe pavaj o banana storcita si o nedumerire proaspata: e ploaia decisa democratic in Anglia?
(Sursa imaginii: Morguefile.)
Uneori ma intreaba lumea cum ajung sa mai scriu si aiureli cand am copil sa ma tina ocupata: treaba e fix invers, ca adica n-apuc sa le scriu pe toate de se itesc cat sunt cu el. ↩
Comments feed: RSS 2.0
eu zic ca e aleasa democratic; altfel n-ar veni asa de des si pe nepusa-masa, simtindu-se ca acasa...
Hmmm, chiar ca se simte ca acasa de parca sta sa creasca intrebarea invers, de nu e casa picaturilor de ploaie care altminteri, uneori, aleg democratic si oameni ...