Povestea prea filosofică a țestoasei și-a șepcii covrig

Cu ceva timp în urmă, am găsit printre trileme un început de poveste:

O broasca testoasa inota spre tarm, pentru ca din apa marii incepea sa lipseasca sarea.

Odata ajunsa pe mal, isi cumpara un covrig sarat, pe care si-l puse pe cap si se reintoarse in apa.

Dar cum autorul a continuat apoi într-un mod de-a dreptul didactico-explicativ, mi-a trebuit altă urmare:

Văzând-o cu covrigu-n cap, celelalte țestoase au dat și ele fuga la covrigărie. Doar un țestos bătrân n-a mai apucat covrig banal și-a trebuit să ia unul împletit, un pretzel mai exact. Rușinat să spună că n-a găsit covrig ca toată lumea, a făcut pe niznaiul de-au crezut toate țestoasele că s-a îmbârligat covrigul pus peste atâtea gânduri complicate. Și de-atunci se tot chinuie țestoasele să-și îmbârlige gândurile-n pretzeli.

Autorul didactico-explicativ a zis că așa urmare e prea filosofică. Mi-am însușit critica, și-am schimbat titlul pentru potrivire.

4 Responses to “Povestea prea filosofică a țestoasei și-a șepcii covrig”

  1. Hehehe, firoscoasa stii ce-nseamna ? :D

  2. Diana says:

    Stiu, dar imi lipseste practica si experienta dumitale :P

  3. Marian S says:

    Degeaba, nu te-ai incadrat in 509 semne.

    A, buna ziua si bine te-am gasit, in primul rind.

  4. Diana says:

    @Marian S: Bine ai venit :) Cele impare la mine nu se incadreaza niciodata in limite. De aia si sunt impare de altfel :D

Leave a Reply