...

Fat-Frumos, a carui foame aprobase plina de entuziasm fiecare parte a raspunsului (desi mai putin entuziasta la legume si mere), se grabi sa raspunda:

- Ia sa vedem, eu pot manca atat? Daca pot manca atat si chiar mai mult decat el inseamna ca am sa il pot birui sa te eliberez.

Fata paru sa aiba o oarecare ezitare, dar totusi ii aduse butiile de ciorba si scoase si placintele punand in loc, ultimele, baclavalele.

Si manca Fat-Frumos calare pe scaunelul lui, si ciorba, si puii, si purcelusii, si gastele si placintele. Fata terminase gatitul si il servea cu fiecare fel pe rand. Mancase Fat-Frumos si tocanita de legume si gasise ca nu s-a simtit atat de tare intre doua tavi de baclavale. Marul l-a gasit de asemenea rezonabil desi cam prea putin dulce. Dar fiind bine crescut nu a comentat si a zis doar la sfarsit:

- Nu mai e o tava de baclavale?

- Ba da, raspunse fata si ii aduse si tava suplimentara pe care o preparase in timp ce Fat-Frumos manca, fiind ea deja foarte experimentata la aprecierea apetitului.

Abia apuca Fat-Frumos sa termine si aceasta ultima tava de baclavale ca se auzi un vajait si, pana sa apuce Fat-Frumos sa intrebe ce ar fi aceasta, iata zmeul se infiinta in mijlocul bucatariei. Dar figura sa radioasa se intuneca brusc observand tava goala:

- Cine a mancat baclavaua mea?? urla el neputandu-se stapani si pentru prima data fata il vazu cu adevarat furios si rau. Dar nu apuca sa ii raspunda, pentru ca Fat-Frumos i-o lua inainte, ridicandu-se brusc de pe scaun:

- EU! Si am venit sa te provoc la lupta dreapta iar daca te-oi invinge, ai sa o eliberezi pe fata aceasta sa revina la parintii sai de la care ai rapit-o.

Zmeul scutura oarecum din cap, dar ochii ii picara din nou pe tava goala si un muget de furie ii scapa printre buzele schimonosite. Insfacand buzduganul, arunca peste umar:

- In curte!

Fat-Frumos isi scoase si el palosul si se repezi pe urma lui, fara a uita totusi sa adauge catre fata care se lasase pe un scaun si parea gata sa planga:

- Nu iti fie teama, am sa te eliberez!

Si ajunsi in curte, cei doi se...

Category: Word Therapy

Comments feed: RSS 2.0