Dacă îmi cerea cineva acum 6 ani un exemplu de diferență culturală, sunt șanse mari că aș fi zis ceva de genul "ei conduc pe stânga și noi pe dreapta". Ceea ce e o eroare grosolană. Diferențele astea atât de evidente sunt doar ca să îți dea o falsă stare de bine că tot ce ai de făcut e să caști ochii în altă direcție când traversezi. Sunt momeli grosiere, ca să găsești ceva și deci să nu cauți mai departe. Dar diferențele culturale adevărate nu te calcă pe picior atât de clar. Și nici nu le observi din start, până când nu te pocnesc pe neașteptate în moalele capului și nici nu știi că te-a lovit ceva ci crezi doar că te-a luat curentul sau ai băut prea mult.
Cam așa mă luase pe mine convingerea fermă că ceva e în neregulă cu capul meu care mă durea cam în continuu timp de 6 luni în primul an de doctorat. Până când am priceput diferența între "îmi ia 3 zile ca să fac x" și "ho bisogno di 3 giorni per fare x". 3 zile știu că înseamnă fix 3 zile de muncă, dar 3 giorni care va să zică 6 zile. Și proful meu mă lua la 3 păzește de parcă urma să mă mocăi 6 zile la ceva ce ar fi trebuit să dureze doar 3. Până când am priceput și eu și el că 3 zile nu e 3 giorni. Noroc cu engleza: avem 4.5 days și pricepem amândoi ce vrea asta să însemne.
După asta am început să casc ochii și urechile mai bine. Între italieni, nemți, finlandezi, ruși, japonezi și alte nații, câte unii s-au dat din când în când de gol în câte o frază neatentă. Am reținut frazele astea care parcă spun mai clar despre cine-i vorba decât pe ce parte e volanul mașinii. Iată mini-colecția de fraze tip:
1. Asta e până la urmă esența afacerilor: să determini dacă e mai ieftin să cumperi o mașină sau să angajezi oameni.
2. La noi ți-e foarte greu să refuzi când cineva îți adresează o cerere.
3. Procedura se urmează, nu se discută.
4. Cum să NU ai ceai la prăjitură ???
5. Cel mai rău e să lași o impresie proastă. Că vrea să facă contractul cu prietenii lui e de înțeles, dar e inadmisibil să o facă așa pe față!
6. Nu se poate să te pună să plătești de două ori, e clar o neînțelegere și te vor chema să-ți dea banii înapoi.
Și acum testul pentru voi: cărei țări credeți că aparține fiecare frază? (lista e mai sus, dar atenție că pot fi și 2 din aceeași țară...)
Iar după ce v-ați amuzat cu împerecherile, o întrebare de baraj: ce frază credeți că reprezintă România? :)
Comments feed: RSS 2.0
1) finlanda 2) italia 3)japonia 4)rusia 5) rusia 6)germania
Cat despre Romania: Popescu cum a facut ?
@Lucian Mă surprinde, dar se pare că nu-i atât de evidentă potrivirea țară-frază :) Despre Popescu aș zice că e mai degrabă: Dar Popescu de ce are? Măcar dacă ne-ar interesa pe toți cum a făcut, poate măcar am face dacă aflăm....
Se știe că rezolvarea propusă de Lucian nu e în totalitate corectă. Alte propuneri ? :)
Daca ma gandesc stict la natiile pe care le-ai enumerat,atunci:
1.Japonia,2.Italia,3.Germania,4.Romania,5 Rusia,
6.Finlanda
A!Cred ca romanii mai degraba se intreaba:Cum a facut Popescu de a plecat in una din tarile acestea,de aia are!
@Mica Interesant că pui România la ceai cu prăjituri...eu în România nu am băut ceai decât extrem de rar. Și știu mulți români care consideră ceaiul o băutură doar pentru când ești bolnav :)
Din răspunsurile voastre observ o interesantă percepție asupra Italiei și Japoniei. La Japonia poate că n-am văzut eu decât prea puțin și poate se potrivește și ce spuneți voi (dat fiind că n-am trăit acolo, ci doar am întâlnit niște japonezi, am citit niște cărți ale lor, m-am gândit la niște coduri dezvoltate de ei). Dar la Italia nu pot decât să zic că diferența între percepție și realitate e doar o dovadă perfectă a propos de perfidia diferențelor culturale :) Aștept și alte încercări înainte de a da soluția.
Mmm, despre Popescu aș zice că nu e asta cu plecatul. Că de plecat s-a cam dumirit lumea (foarte mulți cel puțin) cum se pleacă. Era ideea de a fi mereu cu ochii pe ce face vecinul (din păcate mai mult decât chiar pe cum face măcar). Sau eu așa am înțeles-o, să mă corecteze Lucian dacă vroia să spună altceva.
A propos, frazele acelea nu le-am inventat eu, ci chiar le-am auzit ca atare (evident, în alte limbi) de la oameni de naționalitatea respectivă.
Cand spuneam "Popescu cum a facut?" aveam in minte sensul de cum a reusit sa faca/ajunga unde e, sau cum a reusit sa obtina ceva. Ma gandeam mai mult la ideea de a copia ce fac cei din jur, si in subsidiar a fi oarecum uimit de reusita vecinului.
Cat despre solutii, daca calculele mele sunt corecte, sunt 15625. Avand doar doua enuntate pana acum mai ai de asteptat pana la aparitia unui numar significativ de solutii.
Evident ca frazele nu le-ai inventat tu!Si sunt convinsa ca le-ai auzit ca atare.
Nu pot spune ca sunt prea umblata prin lume,am fost numai in rusia si germania(din tarile enumerate de tine)
Am facut mai mult un exercitiu de imaginatie.Sunt convinsa ca am gresit poate 99%.
Dar pot sa argumentez de ce am considerat asa.
De exemplu Romania.
Am pus Romania la ceai si prajituri pentru ca romanul nici odata nu e multumit cu ce i-se ofera,tot timpul vrea inca ceva.In mod normal de exemplu as fi pus nr.4 Anglia si nr.1 Scotia.
Abia astept solutia!
1. Germania/Japonia
2. Rusia/Japonia
3. Germania/Rusia
4. Japonia/Italia (sigur era ceai nu cafea?)/Anglia/Rusia (daca cumva era de fapt vorba de votca)
5. Rusia/Japonia
6. Finlanda/Germania
Dupa cum se vede, japonezii si rusii sunt peste tot si sursa tot raului :)).
Romania:
"Da sefu', sigur. Se rezolva"
...Unde "seful" este oricine (de multe ori, chiar tu), si rezultatul final e ca se rezolva. TARZIU. SI PROST.
"Astia sunt niste hoti"
...Unde "astia" pot fi politicieni, politisti, doctori, instalatori, arbitri de fotbal, afaceristi, vinovati sau nu.
"Pe vremea mea..."
...Unde varsta emitentului variaza in 25 si 125 de ani, si invariabil era mai bine, mai simplu, mai frumos.
"Doar in Romania se poate intampla asa ceva!!!"
...O really?
Scuze pentru intarziere in raspunsuri, dar astazi a fost o nebunie desavarsita la mine asa ca abia acum apuc cateva minute la rand de stat pe net in liniste si pace :)
@Lucian Se poate sa ai dreptate cu numarul de variante (n-am calculat), dar nu intentionam sa astept pana ce obtin un numar semnificativ de variante diferite. Vroiam doar sa dau timp oamenilor sa raspunda, nu toti verifica in fiecare zi blogurile pe care le citesc :)
@Mica Ma bucur ca ti-a trezit interesul. Acum pricep de ce ai pus Romania la ceai cu prajituri. Dar la un prim gand n-as zice ca romanii sunt asa nemultumiti mereu cu ce li se ofera. Nu stiu, trebuie sa mai rumeg asta :)
@Monica O idee buna sa le pui cu alternativa pe toate. Si nu, nu era cafea, de aia clar ca nu e Italia la 4 :)
Ah, si 1 si 3 (din frazele sugerate de tine pt Romania) le-am mai intalnit si la altii. Dar ultima cred ca e intr-adevar printre cele mai intalnite (si mai enervant de false) afirmatii la ora actuala in Ro.
Solutia (strict conform realitatii- de la cine am auzit frazele respective):
1. Germania
2. Japonia
3. Germania
4. Rusia
5. Italia
6. Finlanda
Cred ca 6 se mai potriveste insa si pt Germania ce-i drept, dar as zice ca alte schimbari nu prea merg.
Fantastic ... am un raspuns corect. Avand in vedere ca daca puneam aceeasi tara la toate raspunsurile aveam sigur tot un singur raspuns corect ... hmmm mai am de invatat la maximalizarea sanselor. Apropos in total sunt 1280 de posibilitati de raspunsuri cu o singura varianta corecta si 4096 cu toate variantele incorecte.
Btw daca alegeam Italia si puneam acest raspuns la toate intrebarile, avand in vedere si ca contactul e mai mare cu populatia tarii in care locuiesti atunci nimeream una din variantele cu doua raspunsuri corecte.
O abordare foarte sistematică pentru maximizarea șanselor :) Eu n-am numărat răspunsurile corecte ci eram curioasă cât de mult se potrivește percepția unei țări cu realitatea imediată - și se pare că nu prea se potrivește.
Ținând cont că Italia o cunosc cel mai bine, o să comentez un pic percepția versus ceea ce am constatat că e realitatea. Așadar observ că Mica și Lucian consideră că italienii nu prea le au cu refuzurile. Înțeleg bine de ce, dar nu e chiar așa - nu au o problemă să te refuze câtuși de puțin, dar vor găsi mereu o modalitate artistică de a ambala refuzul. Problema e să nu-ți lase o impresie proastă (vezi prima parte din fraza-tip), dar totul se desfășoară la nivelul impresiei. Ceea ce uneori duce la situații în care nu mai poți decât fie să râzi până la lacrimi, fie să te apuce pandaliile (în esență tot pandaliile te apucă, dar depinde cum alegi să le manifești). De ex., dacă întârzie taxiul pe care l-ai chemat vor prefera să îți tot spună ca vine acuș-acuș (găsind mereu noi scuze și asigurându-te până la absurd că totul e fain) în loc să-ți spună clar că probabil durează o oră din cauza traficului. De ex. nu îți vor spune că ceva nu le place la tine/la ce ai făcut tu, dar vor găsi o modalitate de a evita/marginaliza. Așadar cu refuzul, toată problema la italieni (dacă au vreuna) e să găsească o modalitate artistică de a refuza (da, da, sigur că vreau neapărat să vin la petrecere, doar să știi că e posibil să întârzii un pic pentru că x și y - asta vrea să spună că nu vor veni). Totul ține până la urmă de folosirea aceluiași cod.
Să nu se creadă că am ceva cu italienii. Cred de altfel că preocuparea asta pentru imagine explică de ce sunt atât de fantastic de buni la design. Doar că uneori tare aș vrea să facă mai mult design și mai puțină organizare de evenimente de exemplu... :)
Mica, Monica, Lucian, (și alții, de ce nu) ce credeți de soluție, ce vă surprinde cu adevărat, ce vedeți totuși de ce? :)
A propos de fraza-tip pentru România, aș reține ultima sugestie a Monicăi, deși poate nu e atât de clar ce trăsătura a culturii exprimă. Și mai am o sugestie care mi se pare și mai bună primită pe mess: Lasă că merge și așa!
Referitori la italieni : de fiecare data cand pic in Italia am impresia ca pic intr-o piesa de teatru. Am invatat ca atitudinea ceea mai sanatoasa e sa intri in joc si sa te bucuri de spectacol. Inca tu stai in nord ... unde cred ca totusi din toata Italia se joaca cel mai putin teatru (sau cel putin e cel mai putin teatral). In mod sigur stii vorba ca cu cat cobori mai in sud cu atat se vorbeste mai mult cu mainile.
Cat despre solutii ... hmmm ... nu cred ca ma surprinde nimica. Poate putin ceea cu rusii si ceaiul fara prajitura. O sa-l intreb pe un amic rus cum i se pare treaba. Dar tine cont ca Rusia e mare :)). Ar mai fi vorba daca esantionul pe care ai dedus aceste ziceri este reprezentativ pentru respectiva tara ;).
Cu fraza pentru Romania "Lasa ca merge si asa!" nu prea sunt de acord! Cred ca daca lucrezi cu software o sa descoperi o groaza de exemple de programe sau librarii scrise pe principiul lasa ca merge si asa. Si daca ai face o vizita in SUA sa vezi cum arata masinile care sunt pe strazi pe acolo o sa te lamuresti ca si acolo e "Lasa ca merge si asa". Deci o fi vorba asta un factor important in Romania dar nu cred ca e unic pentru romani.
@Lucian Foarte buna descrierea despre Italia. Dar uneori pur si simplu ti se apleaca de teatru (si nu e vorba doar de dat din maini).
Astept raspunsul de la amicul tau rus. La capitolul asta am avut un esantion destul de bun (e tara mare, dar si ei erau veniti din toate partile Rusiei). Si am vrut sa-l pun pentru ca avem asa niste idei fixe despre Rusia si stim de fapt atat de putin... (toata lumea stie ca rusii beau vodca pana la loc comanda, dar mult mai putini stiu ca se bea si ceai in cantitati poate chiar mai mari).
Sigur ca aplica si altii pe Lasa ca merge si asa. Inca n-am gasit fraza ideala, dar vroiam sa comunic si o alta propunere care a venit doar pe mess, nu si aici.
Eu inca n-am reusit sa gasesc fraza-tip pentru Romania, nu ma pot hotari. Poate nu sunt inca suficient de in afara, sunt inca prea in interiorul sistemului pe care vreau sa-l definesc (nu tin sa ies atat de mult totusi!) :)
Amicul meu rus e cu totul de acord. E imposibil sa ai prajitura fara ceai, sau ceai fara prajitura!
Bun! Deci, chiar daca Rusia e mare, exista cel putin un lucru asupra caruia sunt cu totii de acord: prajitura si ceaiul sunt inseparabile :)
Vazand rezultatele, reactia a fost evident sa verific cate am "nimerit". Not so bad. Ma simt totusi rusinata ca nu am identificat Italia la 5. Sunt destul de logice si se potrivesc cu tiparele/stereotipurile pe care le aveam deja in legatura cu tarile respective.
La Romania, ar mai fi si "Lasa ca stiu eu mai bine" - mi-a "pocnit" acum in minte.
Offtopic: posturile tale sunt foarte "cuminti" si "politically correct". Imi place caracterul deschis si questions, but... citesc/aud fara sa vreau o multime de pareri, opinii pe care nu tin sa le aud (din alea de "stiu eu mai bine", lol). Iar pe blogul tau ma tot uit pentru opinii, pareri, unghiuri noi, si primesc mai mult "informatie".
@Monica Ei hai, nu te simti chiar rusinata. Ca te mai astept si la alte incercari din astea si nu vreau sa dai bir cu fugitii :)
Despre offtopic: bine de stiut, sper sa ajung si sa dau cu pareri (incerc, dar sper ca are lumea rabdare cu mine pt asta...). Nu sunt cu intentie politically correct (ma enerveaza conceptul in sine ca si egalitatea=identitatea sexelor). Cred ca inca n-am reusit sa ma simt atat de la mine acasa pe blog (da, da, pe blogul meu - asta e buna pt leapsa lui Florin) ca sa dau cu pareri prea tare. Si in general nu prea dau eu cu pareri, sunt de principiul ca fiecare ar trebui sa-si faca propria parere. Si pe viu imi iese doar in 3 cazuri: intre prieteni buni, la limita nervilor, dupa o discutie tarzie in noapte cel putin bi-lingva (alternativ, un nr suficient de pahare).
Poti sa scrii despre feminism si egalitate intre sexe. One of my favourite topics :P.
foarte fain, am ras, merci :)
te-am adaugat la lista diasporei, lista.diaspo.ro
@zamolxis Mulțam! (și pt apreciere și pt adăugare la listă)
Cel mai mult m-a surprins Italia,dar citind explicatiile,experientele voastre de acolo m-am mai dumirit.
Ei,dar tot am nimerit 2!Germania si Finlanda tara in care nu cred ca voi ajunge dar mi-ar placea!
La Romania fraza tip greu de gasit...
Ne mai gandim,asteptam si parerea ta,si pana la urma gasim noi ceva potrivit.
[...] (trebuie să mă achit şi de leapşa pe care mi-a trimis-o ea), Gabi, Maria, Alexandra, Ciolitto, Diana, Cby, Ana, Sebra şi tuturor celor din blogroll şi celor care mai trec pe aici. Am obosit să pun [...]
[...] când e roșu, verde când e negru și violet-în-dungi când tu nu porți nimic. Pas de pricepe, îți dă ceva la cap, dar nu știi ce și-o dai în frăs și-o dau și ei și-o dați cu toții – altora să o [...]
[...] previzibil. Iar pentru ca lucrurile să fie și mai abramburistice, forma însăși e o simplă convenție culturală și nici măcar aceasta nu scapă de deformările proprii fiecărui individ. În consecință, a [...]
[...] Luni în care am dat cu capul de posibilul dormitului sub poduri, de birocrație infernală, de diferențe culturale, de nepotriviri pe toate liniile și-n toate direcțiile. Dar se vede treaba că nu le vedeam prea [...]
[...] mele experiente si concluzii, pe care le ofer ca atare. Experienta e cea a trecerilor1 mele -nu intotdeauna lipsite de suferinta- catre comunitati din ce in ce mai diverse, din ce in ce mai variate. Mi-e clar drumul pe care l-am [...]