Astazi am “descoperit” vreo 70-80 bloguri noi, dar nici macar unul sa chiar vreau sa-l adaug in reader. Nu glumesc, am luat pur si simplu o lista cu bloguri pe wordpress si am luat la rand ce era acolo. Am citit cel putin cate un articol complet de la fiecare, de cele mai multe ori mai mult de unul. Din pacate, atunci cand am citit mai mult de un articol a fost mai degraba din optimism decat din entuziasm ori interes. Adica n-am citit al doilea articol pentru ca primul mi-a starnit interesul, ci ca un fel de a doua sansa, sperand ca poate, poate omul o scrie ceva, si-o fi doar ca am nimerit eu initial taman un articol mai slab ori ceva.

Per total pot zice ca se sustine fara probleme impresia mea anterioara, dar exercitiul in sine a folosit totusi la ceva: cand vezi atata repetitie si atata nimic insailat din trei cuvinte, doua poze si cate un videoclip, parca devine mai usor de inteles si foamea cititorilor si cata diferenta poate face orice text scris cu o idee (nici nu mai conteaza prea mult care, doar sa chiar fie idee), cap si coada, straduinta rezonabila. Si perseverenta, directie, interes real (daca pasiune e prea mult spus), descoperire muncita si abia apoi impartasita.

Curios totusi cum de cei care nu impartasesc nici o descoperire proprie ci repeta la infinit aceleasi citate (pe post de articole, sa ne intelegem), aceleasi videoclipuri si aceleasi banalitati cotidiene nu par sa realizeze ca sunt… aceleasi. Ca mai sunt in cel putin zece locuri (mai bine zis o suta minim), ca ei functioneaza practic pur si simplu ca repetitoare ori masini de copiat. Si ca dintre zece, o suta ori o mie de masini de copiat o vei alege pe cea care-i mai la indemana si-ti vei schimba alegerea oricand, fara macar sa bagi de seama, fara sa-ti pese, fara sa conteze.

Au desigur si masinile de copiat rolul lor, meritul lor. Are si repetitia acelorasi lucruri rolul ei, de multiplicare, de pastrare, de invatare. Pana la urma daca nu invata cei care chiar repeta nici nu-i bai: pot invata altii, trecatorii, privitorii, cititorii. Si uneori macar se amuza.

In cuvintele nemuritoare descoperite astazi pe blogul lui nelutu, situatia se poate uneori descrie fix asa: “Goethe citat de Bruce Lee”. Bine ca inca nu e invers.