Cu doar o săptămână în urmă, ofeream într-un format accesibil datele obținute de pe situl ministerului* privind rezultatele de la Bacalaureat 2011 și invitam la discuții și analize susținute de datele concrete. Mă bucur să pot spune că mi s-a răspuns la invitație și în intervalul relativ scurt de timp care a trecut de atunci, câțiva oameni au publicat deja analize serioase, cu rezultate și concluzii extrem de relevante. Cum s-au adunat deja suficient de multe topuri, analize și discuții încât să fie relativ greu de urmărit și/sau descoperit în totalitate pe blogurile participanților, încerc să ofer aici o vedere de ansamblu a ceea ce s-a făcut până acum precum și a principalelor concluzii și ipoteze avansate ori discutate.

1. Analize

Analizele făcute până acum pot fi împărțite în trei mari categorii:

A. Analize ale examenului în sine, așa cum s-a desfășurat în 2011:

• Analiza notelor date la Bacalaureat 2011 și implicit a subiectelor și modului de corectura (Lucian Ancu și Mircea Popescu)
• Sumară analiză a fraudei depistate anul acesta în fiecare unitate de învățământ (Diana Coman)

B. Analize ale situației și calității învățământului liceal, așa cum se reflectă în rezultatele de la Bac 2011:

• Eficiența fiecărei specializări liceale în pregătirea elevilor pentru examenul de Bacalaureat (Adrian Mihălcioiu despre specializări și rata de promovare).
• Eficiența fiecărei unități școlare în pregătirea elevilor într-o anume specializare (Adrian Mihălcioiu despre unitățile școalare și, tot pe blogul lui, seria articolelor Cele mai bune licee cu specializări …)

C. Analize ale aspectelor socio-umane reflectate în rezultatele de la Bac 2011:

• Localizarea la nivelul întregii țări a liceelor cu rezultate bune la Bacalaureat (Mircea Popescu).
• Eficacitatea predării disciplinelor umaniste pe județe (Mircea Popescu)
• Notele medii obținute la Bacalaureat 2011, în funcție de gen (Mircea Popescu)

2. Topuri

• Topul liceelor din perspectiva elevilor, strict după nota medie obținută de elevi la Bacalaureat 2011 (Mircea Popescu)
• Topul liceelor din perspectiva instituțională, considerând (în această ordine) rata de promovare, nota medie și numărul de elevi (Diana Coman)

3. Concluzii

Considerând toate analizele și topurile menționate mai sus precum și discuțiile care s-au purtat pe marginea lor, principalele concluzii sunt următoarele:

• Învățământul liceal la momentul acesta este foarte neomogen, atât în ce privește locația liceelor bune (existând un fenomen de grupare a acestora în anumite zone ale țării), cât și în ce privește diversele specializări (existând un grup semnificativ de specializări care practic nu reușesc să pregătească elevii nici măcar la limită pentru examenul de Bacalaureat).
• Există o diferență de performanță între băieți și fete la examenul de Bacalaureat. Datele și analizele de până acum nu oferă suficiente informații pentru a concluziona asupra eventualelor motive care determină această diferență.
• Există o serie de efecte/artefacte observate în ce privește notele obținute la examenul de Bacalaureat: nota 5 este de departe cea mai frecventă, urmată de notele 6 și 8; există fenomenul notei întregi (notele fracționare peste un anumit prag par a fi crescute până la următoarea notă întreagă); distribuția notelor nu este o distribuție Gauss.

Referitor la absența unei distribuții Gauss, o discuție pornită de Gabriel Istrate notează o serie de factori care pot explica acest lucru.

4. Discuții și ipoteze

Pornind de la analize și de la concluziile clare susținute de date, s-au purtat de asemenea pe bloguri o serie de discuții interesante. Ideile și ipotezele principale avansate sunt următoarele (ideile sintetizate în paragrafele următoare sunt contribuite în fapt în mare măsură de Adrian Mihălcioiu, Mircea Popescu, Lucian Ancu și Gabriel Istrate):

Rezultatele observate la Bacalaureat 2011 și în special efectele/artefactele privind distribuția notelor sunt datorate în cea mai mare măsură modului în care se face educația liceală în diverse unități școlare și doar în mică măsură modalității de desfășurare a examenului în sine. Mai concret, anumite unități școlare și anumite specializări sunt pur și simplu inadecvate, nereușind să pregătească elevii pentru examenul de Bacalaureat. În consecință, ar trebui în fapt fie desființate, fie transformate în școli ori specializări al căror examen final este unul specific, de absolvire, neechivalabil celui de Bacalaureat. Update: în urma discuției din comentarii se pare că trebuie precizat faptul ca desființarea/transformarea școlilor/specializărilor cu pricina nu este în sine o soluție la problemă. După cum remarcă de altfel Mircea Popescu, soluția ideală constă în ridicarea nivelului elevilor din aceste specializări/instituții.

Privind modul de desfășurare a examenului de Bacalaureat în sine, o îmbunătățire propusă vizează corectarea fiecărui subiect separat în vederea unei notări mai precise.

Există o polarizare a țării în jurul unor centre de excelență în pregătire, dar și o separare clară a elevilor în cel puțin două grupe distincte, cu lipsa unei zone de legătură între ele: bine/foarte bine pregătiți, respectiv insuficient pregătiți. Această observație a fost chiar exprimată ca existența a “două sisteme” distincte de pregătire, comasate acum artificial sub aceeași titulatură (susținut de analizele 2B și în special cele privind specializările), dar și prin existența a două grupuri distincte de elevi, potențial separate și de alți factori.

Percepția actuală a liceelor (reflectată în mediile celor admiși la liceu anul acesta) pare să nu coincidă foarte mult cu clasificarea obținută pe baza rezultatelor de anul acesta de la Bacalaureat. În principiu aceasta ar putea sugera faptul că aceste licee beneficiază în clasificarea finală mai mult de pe urma nivelului anterior al elevilor, dar pe care nu reușesc să-l mențină. Alternativ, se poate ca efectul observat să fie dat de eficacitatea diferită a liceelor în cauză pe anumite specializări. Subiectul este încă deschis și, în măsura în care mai există interes, se pot obține niște răspunsuri prin corelarea datelor de la admiterea la liceu (examenul de capacitate) cu cele de la Bacalaureat.

Update: Între timp, am mai aflat despre alte analize și discuții bazate pe datele concrete de la Bacalaureat, așa că le adaug aici:

Bogdan Voicu discută rezultatele dintr-o perspectivă mai largă, considerând și procentul de elevi înscriși la Bacalaureat din fiecare generație.

Mihai Marcu discută rata de promovare diferențiat pe sexe și specializări.

Ștefan Vlaston preia unele din graficele și rezultatele produse de analizele de mai sus și oferă propria sa interpretare.

* Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului