Autor foto: Bogdan SudituCând ai venit întâia dată înfloriseră toți crinii în grădina mea. Îmbrățișarea noastră le împrumuta parfumul și lumina corolelor în noapte. În ziuă, le mângâiam petalele catifelate și îi strângeam la piept sorbind lumina nopților trecute.
Când ai plecat, am rupt toți crinii și i-am aruncat în urma ta. Am pus în loc lalele ce se deschideau zilnic către soare ca să se-nchidă în fiecare noapte. Cu mișcarea lor ritmică de petale îmi aduceau aminte să respir. A venit ziua când n-am mai trecut deloc.
Aseară ai venit din nou și-am alergat într-o suflare să îmbrățișez florile. Dar mi-a dat sângele în spini căci mai creșteau numai mărăcini. Și nu mai știu ce să-ți răspund: poți tu face crini să crească dintre mărăcini?
Cu textul de mai sus eu NU particip la concursul de la Trilema. Dar voi nu vă luați după mine și participați :D