Simt nevoia să împărtășesc cu voi distracția cauzată de un text nu atât prin ceea ce spune, cât prin ceea ce sugerează, probabil fără intenția directă a autorului, aproape fiecare frază. Iată:
"Cetateanul R.S. se aseza, ginditor, in bar."
Nici n-avea de ales, pentru ca restul cetatenilor, mai putin ganditori, se asezasera deja pe toate scaunele, chiar si LA bar.
"Barul era de fapt o cafenea, cel putin la nivelul pretentiilor nominalist-teoretice."
Ca sa vedeti ce inseamna gandirea direct din bar: te chinuie tot felul de pretentii nominalist-teoretice, ca de baut ori mancat oricum n-apuci. Altminteri barul se numea pur si simplu cafenea, chit ca asta nu interesa chiar pe nimeni.
"Purismul cetateanul R.S. nu-i ingaduia categorii prea largi ori prea bogate, saisprezece culori fara nuante si notiunea de “bar” pentru orice local public care nu-i restaurant. Ce mai atitea cafenele si roz bonbon."
Purismul barului nu ingaduia nici atat: doar doua culori, alb murdar si alb jegos, doua tipuri de clienti, consumatori si ganditori. Ce mai atatea pretentii si roz bonbon.
"Iar daca purismul sau i-ar fi ingaduit, cetateanul R.S. nu i-ar fi ingaduit purismului sau sa-i ingaduie, si cu asta basta."
Cetateanul R.S. cred ca se asezase, ganditor, pe propriul purism, caruia n-avea de gand sa-i ceara scuze, asa ca il bruftuluia in schimb.
"Chelnerita ii zimbi, si el ii zimbi inapoi."
Realizand totusi ca schimbul nu e tocmai corect, cetateanul R.S. mai adauga si doua bancnote fosnitoare.
"Cetateanul R.S. zimbea femeilor, fara sa le observe neaparat, si nici macar nu putem spune ca era un zimbet fals."
Nici nu era fals, caci era un zambet de autentic cetatean R.S., care nici el nu era un fals cetatean.
"Dimpotriva, era un zimbet natural in cel mai propriu sens al acestui termen : actiunea muschilor fetei nu mai trecea prin cortex, inchizindu-se direct in maduva. Un act reflex, deci autentic in felul sau. Chelnerita il cunostea de mult, fara ca el sa stie."
Cunoasterea chelneritei era si ea un act natural in cel mai propriu sens al acestui termen: actiunea memoriei ei nu mai trecea prin cortex, inchizandu-se direct in statul de plata. Un act reflex, deci autentic in felul sau.
"Odata, cu ani in urma, cetateanul R.S. navalise intr-un bar impreuna cu inca mai multi barbati."
Fiind in companie buna, nimerise si el usa, in loc sa se aseze direct in bar.
"Ea lucra acolo, de jumatate de ora isi depusese preavizul dar inca mai lucra acolo."
Pana se cocea preavizul, inca mai lucra acolo. Dupa cum pestii depun icre iar pasarile depun oua, tot asa chelneritele depun preavize.
"Patronul palid isi ascundea cu greu tremurul vocii si miinilor."
Patronul colorat in schimb isi ascundea foarte usor tremurul vocii si mainilor.
"Ii intimpinase foarte mieros si se retrasesera intr-un separeu. "
Deci tot nu se asezasera in bar!!!
"Vazindu-l pe zgriptorul de patron, care le umilea si le chinuia in fiecare zi astfel redus la consistenta unei foi de hirtie in vint..."
Bizare idei are fata despre actiunea vantului asupra consistentei, dar fiti ingaduitori, ca e doar o chelnerita si apoi abia ce si-a depus biata preavizul, bine?
"... fata isi musca buza de jos cu o satisfactie greu de descris,"
- pentru ca voi nu i-ati muscat ei buza de jos, altminteri ar fi chiar usor de descris-
"si se simti ingropata sub o vasta admiratie pentru cetateanul R.S., "
- biata fata, ingropata imediat dupa depunerea preavizului si inca in ceva asa greu precum admiratia pentru tot felul de initiale-
"admiratie care supravietui intacta anilor, probabil in virtutea distantei de netrecut dintre ei. "
Nu chiar intacta, cat mai degraba uscata si vesteda precum florile moarte, dar de la distanta aia de netrecut, si stand ganditor in bar, asa se vad lucrurile.
"Fetele vesele il salutara cu salve de ris cristalin, de culoarea aproximativa a oranjadei proaspete."
El isi scutura imperturbabil oranjada aproximativ proaspata de pe sacou si mai ceru niste servetele de hartie.
"Ca si ele. Il asteptau, de fapt, veneau acolo special pentru ca stiau ca daca au putin noroc se vor intilni cu misteriosul, fascinantul, infricosatorul cetatean R.S. "
Daca aveau mai mult noroc se intalneau cu alt misterios, fascinant, infricosator cetatean. L.P. Ori F.G., S.M., R.T., ori chiar - mare noroc - E.T.C.!!!
"Nu exista acadea mai tentanta pentru o fata de liceu decit un cetatean misterios si infricosator, fascinatia urmind in context pe inevitabila cale de consecinta."
Fetele de liceu cam oboseau pe inevitabilele cai de consecinta in context, da' urmau si ele cat puteau, chit ca acadelele nu le tentasera veci, ci preferau pernutele cu ciucalata si batoanele Mars.
"Faptul ca le baga in seama, le asculta vorbind, glumea cu ele ba uneori le chiar lua cu el in pat, punindu-le muzica nemaiauzita si certindu-le ingrozitor de aspru pentru chestii de-a caror existenta nici macar n-avusera idee platea pentru ele mai mult decit consumatia la discretie dat fiind ca pe urechi si pe ochi intra mai mult decit poti infunda in jos pe gitlej. "
Maricica era exceptia, ca ea putea infunda oricat in jos pe gatlej. Si mai era si mioapa.
"Chiar daca era inca tinar, poate prea tinar, cu siguranta foarte tinar,"
- ei, dar nici chiar ASA de tanar, duceti scutecul inapoi!!-
"cetateanul R.S. “se retrasese” de multi ani deja. Era usor absurd pentru biografele autorizate, foste fete de liceu si ele in alte licee-n alte milenii sa gindeasca cit de multi ani se pot comprima din cite directii si pe cite poteci intr-o existenta pina la urma al naibii de scurta. "
Dar tot Maricica venise cu solutia, spunand - a naibii Maricica! - cat de multa mancare, din cate directii si pe cate poteci comprimase si ea in mici rotocoale maronii, intr-o existenta pana la urma al naibii de scurta.
"Daca cetateanul R.S. ar fi fost baobab probabil nici nu se distingea dintre tufe la asa o virsta frageda. Si totusi, era baobab, si totusi, se distingea dintre tufe. Oh, cum se mai distingea dintre tufe."
Prea multa gandire in bar genereaza tufe.
"Chiar daca se retrasese deja de multi ani, cetateanul R.S. pastra un numar de obiceiuri aparent intrate in structura tesuturilor, ca firele de nisip si mizerie indistincta care-ti invadeaza talpile daca umblii desculta prin oras."
Tot Maricica stia cel mai bine, ca ea umblia desculta pe la tara chiar, nu prin oras si se simtea tare invadata.
"Chiar daca se retrasese deja de multi ani cetateanul R.S. pastra o teritorialitate animalica, asa ca nu putu sa nu observe femeia imbracata prost, in felul aspirantelor sarace la “respectabilitate” : bluze rau croite si inca mai rau gindite dupa matrite universale care nu stiau nimic de talia si sinii niciunei femei particulare. Venea aproape zilnic, ca si el de altfel, scotea o carte si-un caiet si scria acolo."
Un baobab tanar, cu teritorialitate animalica si preocupari de design vestimentar, acesta era cetateanul R.S.!
Ajunsi in acest punct de maxima lamurire a textului original, putem remarca doar ca mai departe totul decade din punct de vedere informational, dar continua totusi cu aceeasi doza de umor subinteles. Chiar daca amuzamentul e reconfortant, se cade a nota ca notarea amuzamentului e mai degraba obositoare, asa ca eu ma voi opri aici din acest exercitiu, dar va doresc distractie placuta cu restul acestei scrieri atat de generoase in spirit ludic, chiar daca nu si in substanta literara.
Comments feed: RSS 2.0