Oricât de variată ar fi viața în Univers, nici măcar uraiahipii¹ nu vor recunoaște drept dată istorică o zi în general banală și cu un eveniment pe cât de important istoric, pe atât de jenant. În consecință, ziua de 17 Aprilie a anului 5 de la Acord nu se regăsește în nici o istorie oficială din tot universul². Dar dacă data nu-i menționată nicăieri, numele eroului este și va fi mereu pe buzele³ tuturor, când circulă de-a lungul Universului povestea sa: Sarin, oh, oh, oh.

În fapt, pe 17 Aprilie din anul cu pricina, Sarin n-avea nici cea mai vagă idee că ar fi un erou. Era chiar ferm convins că e un simplu ghid. E drept că turiștii lui erau extratereștri, dar asta nu-l deranja câtuși de puțin: în fond, extratereștri sau nu, dacă-s viață inteligentă tot indicații turistice or să ceară, nu? Așa că Sarin se pregătea liniștit să primească ultimul grup de turiști din seara aceea. Cu ochiul său de ghid format, îi zări de departe și înjură scurt - fir-ar de idioți, altceva nu știu! - alegând simultan de la consolă designul adecvat. În mai puțin de cinci minute, Sarin era mai puțin Sarin și mai mult - considerabil mai mult - Luke Skywalker. Chiar la țanc de altfel, pentru că o mini-armată de Darth Vaderi se apropia ca un stol de ciori negre gesticulând dezordonat cu săbii multicolore. Sarin-Skywalker ridică mâna ca să activeze interpretorul intergalactic și își începu tirada, punând pe alocuri mai multe litere mari decât era musai nevoie:

- Bine ați venit pe Terra, Grădina Liniștită și Inocentă a Universului! În incinta Spațioportului semnalizarea cu săbii luminoase e permisă, dar pentru siguranța dumneavoastră vă sugerez să lăsați săbiile la garderobă. De asemenea, de îndată ce vă alegeți o destinație anume, garderoba Spațioportului vă poate furniza fără taxe suplimentare o ținută în întregime adecvată și în armonie perfectă cu Realitatea Istorică a locului pe care-l veți Experimenta. Vă reamintesc că...

Gândul lui Sarin se întrerupse brusc din numărarea cutelor de la pelerina celui mai apropiat Darth Vader, dar tirada continuă netulburată. Cauza întreruperii sorbea din ochi ghidul, ascultând conștiincioasă Tirada, chiar dacă nu părea să o aprobe în mod deosebit. Nici nu avea de ce să o aprobe - realiză Sarin deodată - de vreme ce ea era, se pare, cu totul din alt film.

Motivul exact a ceea ce a urmat a fost întotdeauna neclar, chiar pentru Sarin însuși. Poate pentru că simțea nevoia unei aprobări explicite ori poate pentru că erau a douăzecea grupă de Darth Vader cărora le explica pe cât de politicos posibil că n-au să-l întâlnească nicăieri pe Yoda, Sarin s-a oprit brusc din Tiradă și a întrebat abrupt dacă sunt întrebări. Au și fost întrebări, dar cele obișnuite, cărora le-a tot răspuns, până când valul de Darth Vader s-a subțiat, s-a rarefiat și într-un sfârșit s-a terminat. Iar apoi a întrebat Ea:

- Credeți că am o ținută potrivită pentru Terra?

Ca început de răspuns, Sarin i-a verificat conștiincios din priviri ținuta, adica pielea albă aproape translucidă, degetele lungi neliniștite, brațele cu încheieturi rotunde, cele două vinișoare albăstrii asimetrice care făceau uneori să tresalte ușor sânii, închiderea lăptoasă a pielii coborând dedesubt și devenind -vai!- perfect acoperită de un fel de fustă scurtă, cât se poate de opacă.

Dacă Ea ar fi așteptat răspunsul în cuvinte, e posibil ca Sarin să fi rămas un simplu ghid, iar Terra o simplă Planetă Exotică Proaspăt Descoperită. Dacă Sarin ar fi fost un ghid profesionist - ori măcar unul bătrân - e posibil să-i fi dat un răspuns clar și răspicat. Dar el nu era decât un tânăr subit conștient de penibilul costumației lui de Skywalker. Iar Ea n-a așteptat, ci l-a dezbărat cu totul de penibil, înainte chiar să îl fi tras -ori atras- pe nava ei, să-i fi demonstrat avantajul unor degete lungi ultrasensibile și al unei guri extraterestre, și să-l fi oprit cumva de cel puțin zece ori -le pierduse repede numărul- înainte de a-l lăsa, în sfârșit, de-a dreptul sfârșit, să sfârșească. S-a trezit apoi din extaz doar preț de o secundă, cât să adoarmă.

Când s-a trezit și din somn, era deja coșmar, chiar dacă totuși corpul lui țipă de plăcere, chiar dacă lichidul alburiu umplu paharul ei, chiar dacă Ea zâmbi fermecător și străluci de frumusețe în vreme ce toastă, bău și mai apăsă odată butonul pe care scria în fapt Sirop de Omoterra, deși Sarin, din cușca lui transparentă, avea motivele cele mai întemeiate să fie convins că scrie pur și simplu Stimulare Prostatică Automată ori poate, încă și mai simplu, Băț în Curul Omului.

1. Uraiahipii sunt cunoscuți în lung și-n latul Universului pentru tehnica îndelung perfecționată în a-și exprima propria condiție umilă oricui e dispus - ori incapabil să evite - să -i asculte. ↩

2. Și nu sunt puține istoriile oficiale, că e chiar plin Universul de ele, atât de tare încât companiile intergalactice preferă să dea pasagerilor un set de Istorii Oficiale în loc de banalele ziare - oricum o Istorie Oficială măcar rămâne în general valabilă pe toată durata călătoriei, cel puțin în părțile mai ...așezate ale Universului. ↩

3. Și mâinile, gâturile, tentaculele, firele de păr, de măr, de coacăz - în fine, ce mai folosește viața inteligentă din univers când e musai pornită pe comunicare. ↩

Category: Word Therapy

Comments feed: RSS 2.0