Ossa Sepia

July 31, 2011

Sonet ultramodern

Filed under: Word Therapy — Diana Coman @ 7:55 pm

Mi-e blogul pustiu, doar Google mai trece,
Mi-s pozele strâmbe și vorbele-n dodii.
La tine-s mustoase ca pul(p)a de rodii
Și sensuri în fraze n-ai unul, ci zece!

Degeaba-mi vâr capul sub apa cea rece,
Și-ncerc să ascult sprințare melodii.
Mă bate un gând că scris mi-e în zodii
Să pot doar pe alții spre faimă petrece.

Dar când să-mi dau blogul lui Trompi să-l ardă
Vii tu vesel foarte și lăudăros:
Văzut-ai c-am pus la blogu-mi cocardă
În frunte acum și câtu-i frumos?

Și-n minte-mi se-aprinde gândul-petardă:
Butonul de Fain dacă-mi pun, eu m-am scos!

 

July 30, 2011

Urlet cu colții la vedere

Filed under: Word Therapy — Diana Coman @ 12:12 pm

Stimați împăciuitori de suprafață, împăciuitori cu orice preț, sterilizatori ai oricăror discuții și controverse prin golirea lor de sens, prin refugiul în sintagme sterpe de genul “sunt mult mai mulți factori”, “nu e alb sau negru niciodată”, “fiecare are dreptate în felul lui”:

Ceea ce faceți voi nu-i nicidecum discuție, nu-i mediere, nu-i diplomație, nu-i bun-simț. Acelea vă sunt noțiuni străine pentru că presupun argumentare reală, presupun găsirea unui teren comun, presupun tăișul rece și fără milă al adevărului, balanța onestității, capacitatea de a înțelege puncte de vedere divergente. Iar voi nu căutați adevărul, nu căutați soluții, căutați doar liniștea cu orice preț – un preț plătit mereu de alții, pentru că voi nu aveți nimic de dat.

Liniștea pe care-o vreți atât de mult impusă nu-i alta decât moartea, nu-i alta decât extirparea vieții înseși, nu-i alta decât schingiuirea celor vii, celor ce vor să crească. Voi folosiți relativul și contextul nu ca sprijin în căutarea adevărului ori realității, ci ca arme pentru a sabota orice avans, orice schimbare, ba chiar și orice discuție ori încercare nouă de a înțelege. În relativitatea totală pe care vă chinuiți să o mențineți, vă găsiți culcuș comod, să nu mai simțiți cum vă împunge conștiința. În gri găsiți scuza perfectă, camuflajul vostru ideal.

Orice avans e o luptă, orice creștere e o luptă, orice viață e o luptă, iar lupta nu se dă în liniște, nu se dă în pace, adeseori nu se dă nici măcar în consens cu cei din jur. Și prețul oricât de mare pe care-l vreți voi plătit pentru lipsa controversei și a luptei, nu îl plătiți din viața voastră proprie, ci din a altora, mereu a altora. Voi schingiuiți suflete încarcerându-le în reguli mai strânse și mai multe decât fașele înfășurate pe-o mumie. Voi tăiați aripile păsărilor, întru împăciuire cu viermii. Voi doborâți pe cei ce se avântă către alte orizonturi, întru împăciuire cu cei ce nu pot sau nu vor să plece nicăieri. Voi sunteți morții vii, de-un gri etern și sufocant, cu zâmbete la fel de gri, dispuși a scoate ochii celor ce insistă să privească realitatea și nu doar griul vostru colcăind de compromisuri și amputări de conștiință ori încâlceli morale fără de ieșire.

De aceea, stimați împăciuitori cu orice preț plătit de alții, vedea-v-aș etern zâmbitori cu mințile duse cu totul. Vedea-v-aș etern zâmbitori și rigizi printre viermii pământului. Înfige-v-aș bolduri sub unghii în timp ce interzic să țipați, pentru că faceți gălăgie și tulburați împăciuirea, în timp ce vă spun cum avem cu toții dreptate, cum sunt mai mulți factori de luat în considerare înainte de a vă repezi să vă urlați durerea. În timp ce vă spun că durerea însăși e în fapt cu totul relativă, că moartea sufletului e și ea întotdeauna relativă, nici albă și nici neagră, nu-i așa?

Nu-i nimeni obligat nici la luptă, nici la viață, nici la discuție măcar. Dar nu-i nimeni obligat nici să vă asigure vouă liniște netulburată de tumultul realității.

July 28, 2011

Note medii la materiile de profil

Filed under: Bac data — Diana Coman @ 7:41 pm

Pentru că nota medie la Bacalaureat pare să scadă din 2010 când s-au introdus calificative în loc de note la unele materii (scoțându-le astfel din calculul notei medii), am vrut să verific dacă într-adevăr e o diferență clară între notele medii de la diferite materii. Și evident, dacă se vede vreo evoluție anume între aceste note.

Ei bine, diferența între materii există, iar scăderea notelor la Bacalaureat există de asemenea, dar nu abia în 2010, ci mai degrabă în 2008. Iată:

Am calculat nota medie drept medie aritmetică a tuturor notelor acordate la materia respectivă, la proba de profil, în anul respectiv. Am grupat și considerat împreună toate disciplinele diverse de matematică (de ex. matematică 1-2, matematică 1-1, matematică 2 proba D), respectiv istorie, respectiv geografie. Totuși, pentru a vedea dacă există și diferențe marcate între diverse probe ale aceleiași materii (practic fiind proba de profil asta înseamnă între profile până la urmă), am calculat și separat una dintre probele de matematică (mate 1_1).

Din grafic s-ar zice că geografia și româna la oral sunt probele unde se iau notele cele mai mari, urmate de istorie. Româna însă la scris e deja comparabilă cu matematica -dacă se consideră împreună toate probele de matematică de profil. Totuși, pe cazuri separate, nota medie la proba matematică 1-1 a fost înainte de 2008 mare, dar a scăzut brusc și semnificativ în 2008, continuând în 2009 (proba ca atare nu există în 2010 și 2011).

Nu mi-e clar dacă diferența între materii ar trebui interpretată în sensul că învățământul românesc pregătește elevii mai bine la materiile umaniste decât la cele de real, sau în sensul că evaluarea e mai strictă la materiile de real (ori subiectele urmând altă scară de măsură în esență). În cazul al doilea, devine evident dubioasă practica de a calcula apoi o medie între notele de la evaluări ce folosesc scări de măsură diferite.

În sfârșit, mie îmi pare că din graficele de mai sus, scăderea clară a nivelului se vede în 2008. Aș fi curioasă dacă aveți alte interpretări sau observații.

July 25, 2011

Evoluția rezultatelor la Bac

Filed under: Bac data — Diana Coman @ 2:05 pm

În completarea analizelor rezultatelor de la Bacalaureat 2011, câteva grafice privind evoluția acestor rezultate în ultimii șase ani.

Rata de promovare de anul acesta este, într-adevăr, cea mai scăzută din ultimii șase ani și e pusă de multe ori pe seama faptului că anul acesta s-a copiat mult mai puțin (ceea ce revine la a spune că și în anii anteriori situația era la fel de …albastră, doar că era vopsită mai bine în roz). Totuși, evoluția ratei de promovare pare să arate că numărul celor respinși la Bacalaureat era în creștere și în 2010. O altă analiză realizată de Bogdan Voicu sugerează drept motiv faptul că procentul celor care se înscriu la Bacalaureat dintr-o generație ar fi de asemenea în creștere.

Rata de promovare la Bacalaureat (2006-2011)

Nota medie e relativ constantă din 2006 până în 2009 (în jur de 8 pentru cei din promoția anului respectiv și în jur de 6.50 pentru cei din promoții anterioare) și în scădere începând cu 2010.

Update:

La cererea comentatorilor, graficele cu datele grupate admiși cu admiși și respinși cu respinși.

Și o observație privind o posibilă explicație pentru scăderea notei medii începând cu 2010: în 2010 s-a trecut de la note la calificative pentru unele din probele de la Bacalaureat: în consecință, probele cu pricina nu sunt considerate când am calculat nota medie și e deci posibil ca aceasta să fi scăzut nota medie.

July 24, 2011

Sunete… cu purici

Filed under: Word Therapy — Diana Coman @ 7:46 pm

Ca de duminică, nu-i de citit, ci de ascultat. Urmez invitația Lukăi de a-mi exersa dicția. Puricii sunt pentru…atmosferă :P

Click și ascultați:

Fenomenalul Felipe

U-kavra (sau Uciderea unui ucrainean uimit)

Și din trecut, cu ceva mai puțini purici, două lecturi de poezii.

Update: acum și în alte interpretări, a Lukăi, respetiv a Porcului de York.

July 22, 2011

Fenomenalul Felipe

Filed under: Word Therapy — Diana Coman @ 11:19 am

Fenomenalul filfizon Felipe fereca ferestrele fără fereală. Flegmatică, Felicia felia foetaju-n farfurii. Ferindu-și fața-n feregea, frichinindu-se, flămânda Fatima flutură felinarul foarte firesc, fonfăind:

– Ferecatu-ne-ai fără folos, filfizoane flamboaiant!

– Frăgezimea femei-i fugară fericire fiindcă fericirea femei-i foarte fragilă, filosofă Felipe filigranând fin ferestrele ferecate.

– Firește. Fantomatică, fericită, frumoasă, feblețe, farmazoană, fermecătoare, faimoasă, fabuloasă, fascinantă, festivă, feerică, felină. Fericire, femeie! Firoscoasă, Felicia ferchezui făcălețul.

Fremătând furioasă, Fatima ferfeniți ferm ferigile, fixând flagelator familiarul flăcău fotogenic:

– Faraonic, ferchezuit, fandosit, fasolit, flușturatic, fudulie. Falus fabulatoriu, falit, falimentar, flasc, fâsâit… foflenchi! Filfizon!

Forul forma fotografie fără fotograf. Făcălețul fricționă fremătător fâstâcind făptuitoarea-n faptul finalizării făuririi fisurilor. Feudal, Felipe fierbea fără foc, frecându-și freza fardată fantezist, ferindu-și fesul. Făptașa Felicia fatalmente filtră fiertura fierbinte forțândo-n firicele fine finalizate-n foile ficusului franjurit flagrant fără fertilizant. Fervid, Felipe – fiară feroce! – fila frapat femeile, fugind fără frână, fruntaș fulminant. Fanatizată, Fatima fructifică funinginea fundăturii fumigene, fulguind felurite furculițe-n fesele furului fugar. Fiind futilă folosința filosofiei, frământatul Felipe fenestră frontal frontispiciul, ferindu-și frunzișoara.

Fabula-i, firește, fortificatoare.

Fiecare face felurite fantezii fără f (adică a, exercițiul e, uneori ucigașul u, selenicul s, inimosul i, modelul m, neterminatul n).

July 19, 2011

Ieșirea dintr-un cerc

Filed under: Sense and nonsense — Diana Coman @ 3:53 pm

În deșertul de cuvinte al netului, oazele de gânduri sunt risipite cvasi-aleator și fără hărți complete. Sunt uneori organizate în bloguri, alteori în situri (apropierea lingvistică de domeniul arheologiei nu-i chiar întâmplătoare). În deșertul dintre idei nu-i nimic decât pustiu, nisip de biți, furtuni de advertoriale și fete morgana publicitare. Dar în deșertul dintre idei, se construiesc din greu iluzii: de gânduri, de afaceri, de discuții. Care își iau toate puțina lor substanță din frânturi aproape aleatoare, din replica unei replici a unei replici a unei replici a unei…

În deșerturi reale nu se miră nimeni dacă durează zile întregi ca să ajungi la câte o oază, chiar dacă urmezi cu grijă o hartă de încredere. De ce ne mirăm atunci dacă durează ore întregi ca să descoperim un sălaș nou de idei și gânduri reale pe netul fără hartă? (Există hărți pe net, da, dar sunt în continuă schimbare și de încredere sunt doar unii călători ce-au fost acolo înaintea ta).

Ideile și gândurile în sine sunt de altfel doar călăuze printr-un alt deșert, un deșert al ignoranței, cu mici oaze de înțelegere. Dar nu toate călăuzele sunt de încredere și de aceea, discuțiile servesc pentru a filtra ideile și gândurile, a le încerca de fapt înainte de a le urma. Pentru pustiul neștiinței, discuțiile pot alege călăuzele idei și gânduri ce deschid potecile anume pe măsura ta. Dar nici discuțiile nu-s toate de încredere. Te pot, la rândul lor, învălui doar în iluzie, învârtindu-te în cerc prin locuri cunoscute, promițând mereu orizontul și livrând repetat doar imaginea orizontului, în reproduceri de duzină, o reproducere a reproducerii a reproducerii a …

Uneori, decât să discuți în cercuri nesfârșite în jurul acelorași frânturi de înțelegere, mai bine taci și pleci de unul singur în deșert. Plecarea ta va fi considerată, desigur, o fugă, o dovadă de răceală a inimii, de lipsă a comuniunii cu restul oamenilor care întrețin simulacrul de iluzie, care cumpără reproducerea orizontului și și-o atârnă pe perete mulțumiți că au domesticit necunoscutul astfel. Poate fi o fugă, poate fi o lipsă, dar e întâi de toate o ieșire din cercul în care cei rămași continuă să se învârtă, pretinzând că în fapt călătoresc.

E lașitate să ieși din cerc sau să rămâi?

July 17, 2011

Brățara

Filed under: Word Therapy — Diana Coman @ 12:46 pm

Trezit de zbaterea geamului deschis de furtună, bărbatul se ridică hotărât și închise fereastra, trăgând și draperiile grele de brocart în dreptul lor. Un fulger răzleț, filtrat de vișiniul draperiei, înflori pentru o clipă pieptul tinerei adormite. Bărbatul însă nu-l băgă în seamă, ci se grăbi să se întoarcă în căldura așternuturilor. Dar făcuse doar trei pași spre patul vechi cu baldachin sculptat, când observă femeia în rochie de seară și rămase cu ochii ațintiți la șarpele de aur încolăcit în jurul încheieturii ei stângi.

– Nu te-ai schimbat prea tare, un pic grizonat, dar nu-ți stă rău.

– Cum ai intrat aici? Cine ești? Ce vrei?

Privirea lui fugi îngrijorată spre femeia adormită, dar râsetul celeilalte o întoarse din drum.

– Ei hai, doar nu m-ai uitat deja? Eu nu te-am uitat, doar mi-ai dat atâtea întru amintire… Nu recunoști brățara?

– Nu, nu…

– Nu? Chiar nu? Tare curios. Nici pumnalul tău favorit cu monogramă? Am apreciat gestul să știi, că nu mi l-ai luat înapoi, deși nu-i plăcut de purtat în piept atât amar de vreme. Mai ales că argintul are niște proprietăți… curioase… de la o vreme încolo.

– Nu se poate. Nu exiști! Pieri!

– Dragul meu, exist, ce mare lucru? Dar poate să piară frumoasa ta adormită, uite ce diafană este…

Ca un arc destins brusc, bărbatul sări în dreptul patului între femeia adormită și cea care-l privea acum amuzată, dar cu o sclipire de cruzime în ochii verzi și-n colțul buzelor arcuite a surâs.

– O, deci chiar ții la ea. Cu atât mai bine…

– Pe ea s-o lași în pace! Bântuie-mă pe mine daca trebuie, dar nu te atinge de ea! Ce i-ai făcut de nu se trezește?

– Nu fii melodramatic. Îți pare asta bântuire din aia de doi lei cu cearceaful în cap și sunete lugubre? Detest ridicolul, știi bine.

– Ce vrei? Ce i-ai făcut? Ana! Ana, trezește-te!

– Potolește-te! Chiar vrei să se trezească? Nu i-am făcut nimic, dacă asta te liniștește. Și-a luat doar somniferul că nu putea să doarmă.

– Eu… Ce vrei tu? Tu, ce vrei? Ce cauți aici de fapt? De ce te-ai întors?

– Eu m-am întors? Eu? Nu tu, care-ai fugit zece ani de-a lungul Europei? Tot eu m-am întors? Dar fie, m-am întors dacă zici tu. Cât despre ce vreau… nimic mai mult decât ne-am promis, decât mi-ai promis în fapt.

– Promis? Ana…

– O, da, promis. Curios cum unele promisiuni chiar au mai multă putere decât avem noi înșine, știi? Promisiunea ta m-a adus înapoi, nu voința mea, oricâtă ar fi fost ea. Legați de cuvântul tău, te-am căutat și chiar și tu m-ai căutat chiar dacă nu o știi sau nu vrei ca s-o știi. Vorbele tale…

– Ce vorbe, ce promisiune?

– Chiar nu-ți mai aduci aminte? Când mi-ai dat brățara? “Mi-ești întregire fără de pereche și chiar de moartea ne va despărți, va fi doar pentr-un scurt răgaz, până când ne vom regăsi, căci ne vom…”

– “…căuta chiar fără ca să știm și-n veci cu alții nu ne-om potrivi”… Alice… chiar ești… tu? Dar n-ai cum să fii, n-ai cum, nu mai exiști, e un coșmar, e…

– Andule…

Și, fără altă avertizare, bărbatul se trezi cu trupul binecunoscut în brațe, mușchii i se încordară reflex spre a-l susține, iar mâna îi alunecă cu un gest familiar pe coapsa plină. O clipă se priviră în ochi și camera dispăru din jurul lor, cu tot cu Ana adormită, iar ei…

– Andrei? Andrei!! Andrei, ce-i cu tine?

Vocea Anei avu efect declanșator. Andrei o împinse pe Alice de parcă l-ar fi ars, dar ea nu-i dădu atenție ci sări pe lângă el, direct în pat. Șarpele de aur încolăcit părea că se zvârcolește deasupra Anei, căutând un loc să muște, iar Andrei, îngrozit, se aruncă încercând să intre între ele și lovi în Alice cu primul lucru pe care-l găsi la îndemână. Lovi iar și iar, fără să vadă nimic, cu mintea goală, cu voința toată în brațul încordat. Abia când nu mai simți apăsarea desupra lui și mai rămase doar durerea surdă din umăr și o senzație de sfârșeală, se lăsă să alunece într-o parte în patul care-i părea că se învârte cu totul, iar pumnalul cu monogramă căzu cu zgomot pe pardoseală. Ana îl privea cu ochii larg deschiși și buzele ei mărunțeau aerul fără sunet. Uitând de durerea din umăr, Andrei văzu cu groază sângele pe pieptul ei și se repezi să-l șteargă, să-i găsească sursa, să-l oprească. Dar spre mirarea lui, Ana încerca la rândul ei să-l șteargă pe el mai degrabă decât pe ea însăși, iar sunetul îi reveni brusc în auz.

– …stai locului, îți curge sânge, ce-i cu tine? Stai, nu te mișca, mă duc să aduc fașă, ceva.

– Dar tu… ești bine? Ana?

– M-ai zgâriat tu un pic, dar nu-i nimic, stai liniștit, vin imediat.

În timp ce ea îl bandaja, el se liniști privind-o așa cum o știa, atât de diferită de Alice, cu părul auriu și ochii mai degrabă albaștri decât verzi, cu zâmbetul liniștitor prin simplitatea lui și fără urmă de mister. Și chiar înainte să adoarmă, mai auzi ca o părere de n-ar fi putut spune de-i realitatea ori deja un vis:

– Somn ușor, Andule.

Dar nu deschise ochii să vadă strălucirea din ochii cu reflexe verzui, arcuirea nouă a buzelor și licărul stins al aurului vechi când ea își puse brățara, ca un șarpe încolăcit, pe încheietura stângă.

July 15, 2011

Ce s-a aflat din datele de la Bac (vedere de ansamblu)

Filed under: Bac data — Diana Coman @ 10:17 am

Cu doar o săptămână în urmă, ofeream într-un format accesibil datele obținute de pe situl ministerului* privind rezultatele de la Bacalaureat 2011 și invitam la discuții și analize susținute de datele concrete. Mă bucur să pot spune că mi s-a răspuns la invitație și în intervalul relativ scurt de timp care a trecut de atunci, câțiva oameni au publicat deja analize serioase, cu rezultate și concluzii extrem de relevante. Cum s-au adunat deja suficient de multe topuri, analize și discuții încât să fie relativ greu de urmărit și/sau descoperit în totalitate pe blogurile participanților, încerc să ofer aici o vedere de ansamblu a ceea ce s-a făcut până acum precum și a principalelor concluzii și ipoteze avansate ori discutate.

1. Analize

Analizele făcute până acum pot fi împărțite în trei mari categorii:

A. Analize ale examenului în sine, așa cum s-a desfășurat în 2011:

  • Analiza notelor date la Bacalaureat 2011 și implicit a subiectelor și modului de corectura (Lucian Ancu și Mircea Popescu)
  • Sumară analiză a fraudei depistate anul acesta în fiecare unitate de învățământ (Diana Coman)

B. Analize ale situației și calității învățământului liceal, așa cum se reflectă în rezultatele de la Bac 2011:

  • Eficiența fiecărei specializări liceale în pregătirea elevilor pentru examenul de Bacalaureat (Adrian Mihălcioiu despre specializări și rata de promovare).
  • Eficiența fiecărei unități școlare în pregătirea elevilor într-o anume specializare (Adrian Mihălcioiu despre unitățile școalare și, tot pe blogul lui, seria articolelor Cele mai bune licee cu specializări …)

C. Analize ale aspectelor socio-umane reflectate în rezultatele de la Bac 2011:

2. Topuri

3. Concluzii

Considerând toate analizele și topurile menționate mai sus precum și discuțiile care s-au purtat pe marginea lor, principalele concluzii sunt următoarele:

  • Învățământul liceal la momentul acesta este foarte neomogen, atât în ce privește locația liceelor bune (existând un fenomen de grupare a acestora în anumite zone ale țării), cât și în ce privește diversele specializări (existând un grup semnificativ de specializări care practic nu reușesc să pregătească elevii nici măcar la limită pentru examenul de Bacalaureat).
  • Există o diferență de performanță între băieți și fete la examenul de Bacalaureat. Datele și analizele de până acum nu oferă suficiente informații pentru a concluziona asupra eventualelor motive care determină această diferență.
  • Există o serie de efecte/artefacte observate în ce privește notele obținute la examenul de Bacalaureat: nota 5 este de departe cea mai frecventă, urmată de notele 6 și 8; există fenomenul notei întregi (notele fracționare peste un anumit prag par a fi crescute până la următoarea notă întreagă); distribuția notelor nu este o distribuție Gauss.

Referitor la absența unei distribuții Gauss, o discuție pornită de Gabriel Istrate notează o serie de factori care pot explica acest lucru.

4. Discuții și ipoteze

Pornind de la analize și de la concluziile clare susținute de date, s-au purtat de asemenea pe bloguri o serie de discuții interesante. Ideile și ipotezele principale avansate sunt următoarele (ideile sintetizate în paragrafele următoare sunt contribuite în fapt în mare măsură de Adrian Mihălcioiu, Mircea Popescu, Lucian Ancu și Gabriel Istrate):

Rezultatele observate la Bacalaureat 2011 și în special efectele/artefactele privind distribuția notelor sunt datorate în cea mai mare măsură modului în care se face educația liceală în diverse unități școlare și doar în mică măsură modalității de desfășurare a examenului în sine. Mai concret, anumite unități școlare și anumite specializări sunt pur și simplu inadecvate, nereușind să pregătească elevii pentru examenul de Bacalaureat. În consecință, ar trebui în fapt fie desființate, fie transformate în școli ori specializări al căror examen final este unul specific, de absolvire, neechivalabil celui de Bacalaureat. Update: în urma discuției din comentarii se pare că trebuie precizat faptul ca desființarea/transformarea școlilor/specializărilor cu pricina nu este în sine o soluție la problemă. După cum remarcă de altfel Mircea Popescu, soluția ideală constă în ridicarea nivelului elevilor din aceste specializări/instituții.

Privind modul de desfășurare a examenului de Bacalaureat în sine, o îmbunătățire propusă vizează corectarea fiecărui subiect separat în vederea unei notări mai precise.

Există o polarizare a țării în jurul unor centre de excelență în pregătire, dar și o separare clară a elevilor în cel puțin două grupe distincte, cu lipsa unei zone de legătură între ele: bine/foarte bine pregătiți, respectiv insuficient pregătiți. Această observație a fost chiar exprimată ca existența a “două sisteme” distincte de pregătire, comasate acum artificial sub aceeași titulatură (susținut de analizele 2B și în special cele privind specializările), dar și prin existența a două grupuri distincte de elevi, potențial separate și de alți factori.

Percepția actuală a liceelor (reflectată în mediile celor admiși la liceu anul acesta) pare să nu coincidă foarte mult cu clasificarea obținută pe baza rezultatelor de anul acesta de la Bacalaureat. În principiu aceasta ar putea sugera faptul că aceste licee beneficiază în clasificarea finală mai mult de pe urma nivelului anterior al elevilor, dar pe care nu reușesc să-l mențină. Alternativ, se poate ca efectul observat să fie dat de eficacitatea diferită a liceelor în cauză pe anumite specializări. Subiectul este încă deschis și, în măsura în care mai există interes, se pot obține niște răspunsuri prin corelarea datelor de la admiterea la liceu (examenul de capacitate) cu cele de la Bacalaureat.

Update: Între timp, am mai aflat despre alte analize și discuții bazate pe datele concrete de la Bacalaureat, așa că le adaug aici:

Bogdan Voicu discută rezultatele dintr-o perspectivă mai largă, considerând și procentul de elevi înscriși la Bacalaureat din fiecare generație.

Mihai Marcu discută rata de promovare diferențiat pe sexe și specializări.

Ștefan Vlaston preia unele din graficele și rezultatele produse de analizele de mai sus și oferă propria sa interpretare.

* Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

July 10, 2011

Topul liceelor la Bacalaureat 2011

Filed under: Bac data — Diana Coman @ 5:44 pm

La sugestia unui comentator, am calculat topul liceelor la Bacalaureat 2011, pe baza ratei de promovare și a notei medii* obținute de elevii fiecărui liceu. Topul este ordonat descrescător după următoarele caracteristici (considerate în ordinea asta): rata de promovare, nota medie, numărul de elevi înscriși la examenul de Bacalaureat 2011, județul, numele liceului.

Și dacă tot calculasem notele medii, am pus pe-un grafic și distribuția lor, ca să văd dacă într-adevăr s-a eliminat frauda de la Bacalaureat suficient de mult încât să fie o problemă rezolvată. Ei bine, din păcate, nu e cazul.

Distribuția notelor medii pe licee nu e tocmai o distribuție Gauss (cum ar trebui să fie dacă n-ar mai fi fraudă), ci are o cădere drept în mijloc, rezultând într-o formă mai similară cu două clopote lipite decât cu un singur clopot. Rezultă deci că în pasul următor voi calcula distribuția notelor la fiecare materiile (și dacă e nevoie la fiecare liceu) astfel încât să identific exact unde și cât s-a fraudat, prin comparație cu distribuția normală. Până atunci însă, poftiți topul liceelor așa cum este el deocamdată (primele 25 de poziții) precum și dovada clară, în formă grafică, a hoției de la Bacalaureat.

Update: mi s-a atras atenția (corect), că partea cu imaginea hoției nu-i atât de clară, dat fiind că prima cocoașă e totuși înainte de nota de trecere și nu după ea. Este în principiu posibil ca această cocoașă înainte de 5 să fie cauzată chiar de faptul că s-a depistat frauda (în sensul că nu toți elevii prinși fraudând au fost marcat drept eliminați, ci unii au primit note de 1 care deci pot trage în jos, într-un mod nenormal, media pe liceu). Pentru clarificare îmi pare că rămâne să văd histogramele notelor la fiecare materie și liceu, eventual și cea a notelor medii pe licee, dar în cazul în care nu iau în calcul notele de 1.

Update 2: o altă interpretare posibilă a histogramei este cea propusă de Mircea Popescu.

1. COLEGIUL NATIONAL “MIRCEA CEL BATRAN” CONSTANTA  CT  rata de promovare 100%, nota medie 9.04, 211 elevi

2. SCOALA “SF. IOSIF” ALBA IULIA  AB  rata de promovare 100%, nota medie 9.02, 4 elevi

3. COLEGIUL NATIONAL “ALEXANDRU LAHOVARI” RAMNICU VALCEA  VL  rata de promovare 100%, nota medie 8.84, 197 elevi

4. LICEUL TEORETIC “TRAIAN” CONSTANTA  CT  rata de promovare 100%, nota medie 8.73,197 elevi

5. COLEGIUL NATIONAL “EMIL RACOVITA” CLUJ-NAPOCA  CJ  rata de promovare 100%, nota medie 8.72, 74 elevi

6. COLEGIUL MILITAR LICEAL “DIMITRIE CANTEMIR” BREAZA  PH  rata de promovare 100%, nota medie 8.67,90 elevi

7. LICEUL TEORETIC “MUNTELE DE FOC” CAMPENITA  MS  rata de promovare 100%, nota medie 8.65, 2 elevi

8. LICEUL TEORETIC “MIHAI VITEAZUL” CARACAL  OT  rata de promovare 100%, nota medie 8.6,221 elevi

9. COLEGIUL NATIONAL BILINGV  “GEORGE COSBUC”  B  rata de promovare 100%, nota medie 8.58, 173 elevi

10. SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX “SF. ECATERINA” PRISLOP  HD  rata de promovare 100%, nota medie 8.56, 10 elevi

11. COLEGIUL NATIONAL “DRAGOS VODA” SIGHETU MARMATIEI  MM  rata de promovare 100%, nota medie 8.55,206 elevi

12. COMPLEXUL EDUCATIONAL LAUDER REUT  B  rata de promovare 100%, nota medie 8.52, 7 elevi

13. LICEUL TEOLOGIC BAPTIST “EMANUEL” ORADEA  BH  rata de promovare 100%, nota medie 8.52,57 elevi

14. COLEGIUL NATIONAL “SPIRU HARET”  B  rata de promovare 100%, nota medie 8.5, 201 elevi

15. LICEUL TEORETIC “AVRAM IANCU” CLUJ-NAPOCA  CJ  rata de promovare 100%, nota medie 8.48, 109 elevi

16. LICEUL TEORETIC “MIHAI EMINESCU” PETROSANI  HD  rata de promovare 100%, nota medie 8.46, 133 elevi

17. COLEGIUL NATIONAL “RADU NEGRU” FAGARAS  BV  rata de promovare 100%, nota medie 8.4, 141 elevi

18. LICEUL TEORETIC “NICOLAE IORGA” BRAILA  BR  rata de promovare 100%, nota medie 8.34,120 elevi

19. SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX “SF.IOAN IACOB”  BT  rata de promovare 100%, nota medie 8.22, 20 elevi

20. LICEUL INTERNATIONAL DE INFORMATICA CONSTANTA  CT  rata de promovare 100%, nota medie 8.21, 51 elevi

21. COLEGIUL MILITAR LICEAL “MIHAI VITEAZUL” ALBA IULIA  AB  rata de promovare 100%, nota medie 8.19, 96 elevi

22. LICEUL TEORETIC “ORBAN BALAZS” CRISTURU SECUIESC  HR  rata de promovare 100%, nota medie 8.03,54 elevi

23. LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL “BETEL” ORADEA  BH  rata de promovare 100%, nota medie 8.01, 62 elevi

24. LICEUL “MOLDOVA” PENTRU DEFICIENTI DE VEDERE TARGU FRUMOS  IS  rata de promovare 100%, nota medie 7.95, 9 elevi

25. LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC “SFANTUL FRANCISC DE ASSISI” ROMAN  NT  rata de promovare 100%, nota medie 7.84, 32 elevi

26. LICEUL DE ARTA RAMNICU VALCEA  VL  rata de promovare 100%, nota medie 7.81, 43 elevi

27. SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX “SF IOAN GURA DE AUR” HUSI  VS  rata de promovare 100%, nota medie 7.52, 17 elevi

28. LICEUL PENTRU DEFICIENTI DE VEDERE  BZ  rata de promovare 100%, nota medie 7.48, 11 elevi

29. LICEUL TEORETIC IRIS TIMISOARA  TM  rata de promovare 100%, nota medie 7.3,8 elevi

30. CENTRUL SCOLAR PENTRU EDUCATIE INCLUZIVA “ELENA DOAMNA” FOCSANI  VN  rata de promovare 100%, nota medie 6.94, 9 elevi

31. GRUPUL SCOLAR BIVOLARIE  SV  rata de promovare 100%, nota medie 6.78, 9 elevi

32. CENTRUL SCOLAR ARAD  AR  rata de promovare 100%, nota medie 6.42, 7 elevi

33. COLEGIUL NATIONAL “MIHAI VITEAZUL”  B  rata de promovare 99.64%, nota medie 8.46, 279 elevi

34. COLEGIUL NATIONAL “SILVANIA” ZALAU  SJ  rata de promovare 99.60%, nota medie 8.97, 255 elevi

35. COLEGIUL NATIONAL “MIRCEA CEL BATRIN” RAMNICU VALCEA  VL  rata de promovare 99.59%, nota medie 8.53, 246 elevi

36. COLEGIUL NATIONAL “MIHAI EMINESCU”  BT  rata de promovare 99.53%, nota medie 8.77, 214 elevi

37. COLEGIUL NATIONAL “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA  SV  rata de promovare 99.51%, nota medie 8.62, 205 elevi

38. COLEGIUL NATIONAL “UNIREA” TG MURES  MS  rata de promovare 99.5%, nota medie 8.91, 200 elevi

39. COLEGIUL NATIONAL “ALEXANDRU VLAHUTA” RM. SARAT  BZ  rata de promovare 99.47%, nota medie 8.5, 191 elevi

40. COLEGIUL NATIONAL “GH.M. MURGOCI” BRAILA  BR  rata de promovare 99.43%, nota medie 8.68,176 elevi

41. COLEGIUL NATIONAL “UNIREA” FOCSANI  VN  rata de promovare 99.41%, nota medie 8.59, 171 elevi

42. COLEGIUL NATIONAL “JEAN MONNET” PLOIESTI  PH  rata de promovare 99.41%, nota medie 8.19, 171 elevi

43. COLEGIUL NATIONAL “EUDOXIU HURMUZACHI” RADAUTI  SV  rata de promovare 99.39%, nota medie 8.66, 166 elevi

44. COLEGIUL NATIONAL “NICOLAE BALCESCU” BRAILA  BR  rata de promovare 99.39%, nota medie 8.78, 164 elevi

45. COLEGIUL NATIONAL “ANDREI SAGUNA” BRASOV  BV  rata de promovare 99.38%, nota medie 8.91, 162 elevi

46. COLEGIUL NATIONAL “CAROL I” CRAIOVA  DJ  rata de promovare 99.31%, nota medie 8.71, 290 elevi

47. COLEGIUL NATIONAL “NICOLAE GRIGORESCU” CAMPINA  PH  rata de promovare 99.31%, nota medie 8.51, 145 elevi

48. COLEGIUL NATIONAL “B. P. HASDEU” MUNICIPIUL BUZAU  BZ  rata de promovare 99.30%, nota medie 8.84, 287 elevi

49. COLEGIUL NATIONAL “ION MINULESCU” SLATINA  OT  rata de promovare 99.22%, nota medie 8.81, 258 elevi

50. LICEUL TEORETIC “GHEORGHE SINCAI” CLUJ-NAPOCA  CJ  rata de promovare 99.21%, nota medie 8.61, 127 elevi

51. COLEGIUL NATIONAL “RADU GRECEANU” SLATINA  OT  rata de promovare 99.14%, nota medie 8.78, 234 elevi

52. COLEGIUL NATIONAL “A.I.CUZA” CORABIA  OT  rata de promovare 99.11%, nota medie 8.1, 227 elevi

53. LICEUL TEORETIC “CALLATIS” MANGALIA  CT  rata de promovare 99.09%, nota medie 8.2, 111 elevi

54. COLEGIUL NATIONAL “MIHAI VITEAZUL” TURDA  CJ  rata de promovare 99.08%, nota medie 8.8, 109 elevi

55. COLEGIUL NATIONAL “O.GOGA” SIBIU  SB  rata de promovare 99.05%, nota medie 8.9, 212 elevi

56. COLEGIUL NATIONAL DE ARTE “REGINA MARIA” CONSTANTA  CT  rata de promovare 98.977%, nota medie 8, 98 elevi

57. COLEGIUL NATIONAL “MIHAI EMINESCU” SUCEAVA  SV  rata de promovare 98.95%, nota medie 8.49, 192 elevi

58. COLEGIUL NATIONAL LICEAL “ZINCA GOLESCU” PITESTI  AG  rata de promovare 98.93%, nota medie 8.42, 282 elevi

59. COLEGIUL NATIONAL “GHEORGHE LAZAR”  B  rata de promovare 98.9169675090253%, nota medie 8.75,277 elevi

60. COLEGIUL NATIONAL “M.EMINESCU” CONSTANTA  CT  rata de promovare 98.86%, nota medie 8.46, 176 elevi

61. COLEGIUL MILITAR LICEAL “STEFAN CEL MARE” CIMPULUNG MOLDOVENESC  SV  rata de promovare 98.85%, nota medie 8.54,87 elevi

62. COLEGIUL NATIONAL “DR. IOAN MESOTA” BRASOV  BV  rata de promovare 98.85%, nota medie 8.35, 174 elevi

63. LICEUL TEORETIC “OVIDIUS” CONSTANTA  CT  rata de promovare 98.84%, nota medie 9.16, 173 elevi

64. COLEGIUL NATIONAL “DRAGOS VODA” CIMPULUNG MOLDOVENESC  SV  rata de promovare 98.83%, nota medie 8.16, 172 elevi

65. COLEGIUL NATIONAL “GHEORGHE ROSCA CODREANU” BIRLAD  VS  rata de promovare 98.79%, nota medie 8.28, 166 elevi

66. LICEUL TEORETIC “GRIGORE MOISIL” TULCEA  TL  rata de promovare 98.73%, nota medie 8.26, 158 elevi

67. COLEGIUL NATIONAL “G.VRANCEANU” BACAU  BC  rata de promovare 98.68%, nota medie 8.21, 229 elevi

68. LICEUL TEORETIC “A.SALIGNY” CERNAVODA  CT  rata de promovare 98.68%, nota medie 7.89, 76 elevi

69. COLEGIUL “NATIONAL” IASI  IS  rata de promovare 98.66%, nota medie 8.84, 150 elevi

70. COLEGIUL NATIONAL “GHEORGHE SINCAI” BAIA MARE  MM  rata de promovare 98.63%, nota medie 8.55, 220 elevi

71. COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA “TUDOR VIANU”  B  rata de promovare 98.63%, nota medie 8.54, 220 elevi

72. COLEGIUL “COSTACHE NEGRUZZI” IASI  IS  rata de promovare 98.63%, nota medie 8.85, 146 elevi

73. LICEUL TEORETIC “MARTON ARON” MIERCUREA CIUC  HR  rata de promovare 98.59%, nota medie 8.37, 142 elevi

74. COLEGIUL NATIONAL “IULIA HASDEU”  B  rata de promovare 98.52%, nota medie 8.27, 271 elevi

75. COLEGIUL NATIONAL “EMIL RACOVITA”  B  rata de promovare 98.50%, nota medie 7.89, 67 elevi

76. COLEGIUL NATIONAL “ION LUCA CARAGIALE” PLOIESTI  PH  rata de promovare 98.46%, nota medie 8.57, 261 elevi

77. COLEGIUL NATIONAL “DOAMNA STANCA” FAGARAS  BV  rata de promovare 98.46%, nota medie 7.97, 65 elevi

78. COLEGIUL NATIONAL “GEORGE COSBUC” CLUJ-NAPOCA  CJ  rata de promovare 98.44%, nota medie 8.37, 129 elevi

79. LICEUL DE ARTA TG MURES  MS  rata de promovare 98.33%, nota medie 7.85, 60 elevi

80. COLEGIUL NATIONAL “PETRU RARES” SUCEAVA  SV  rata de promovare 98.2608695652174%, nota medie 8.82,230 elevi

81. COLEGIUL NATIONAL “SAMUEL VON BRUKENTHAL” SIBIU  SB  rata de promovare 98.26%, nota medie 8.59, 115 elevi

82. COLEGIUL NATIONAL “MIHAI EMINESCU” IASI  IS  rata de promovare 98.25%, nota medie 8.62, 172 elevi

83. LICEUL CU PROGRAM SPORTIV “NICOLAE ROTARU” CONSTANTA  CT  rata de promovare 98.24%, nota medie 7.71, 114 elevi

84. COLEGIUL NATIONAL “NICU GANE” FALTICENI  SV  rata de promovare 98.18%, nota medie 8.2, 220 elevi

85. COLEGIUL DE ARTA “CIPRIAN PORUMBESCU” SUCEAVA  SV  rata de promovare 98.09%, nota medie 7.92, 105 elevi

86. COLEGIUL NATIONAL “HOREA CLOSCA SI CRISAN” ALBA IULIA  AB  rata de promovare 97.95%, nota medie 8.48, 196 elevi

87. COLEGIUL NATIONAL “MIHAI EMINESCU” SATU MARE  SM  rata de promovare 97.92%, nota medie 8.57, 193 elevi

88. LICEUL TEORETIC “PAVEL DAN” CAMPIA TURZII  CJ  rata de promovare 97.87%, nota medie 8.38, 94 elevi

89. COLEGIUL NATIONAL “A.T.LAURIAN”  BT  rata de promovare 97.84%, nota medie 8.29, 232 elevi

90. COLEGIUL NATIONAL “GHEORGHE TITEICA”  MH  rata de promovare 97.82%, nota medie 8.11, 230 elevi

91. LICEUL TEORETIC BREZOI  VL  rata de promovare 97.82%, nota medie 7.67, 46 elevi

92. COLEGIUL NATIONAL “V.ALECSANDRI” BACAU  BC  rata de promovare 97.80%, nota medie 8.39, 228 elevi

93. COLEGIUL NATIONAL “EMANUIL GOJDU” ORADEA  BH  rata de promovare

97.80%, nota medie 8.03, 182 elevi

94. COLEGIUL NATIONAL “ROMAN-VODA” ROMAN  NT  rata de promovare 97.79%, nota medie 8.39,227 elevi

95. COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC “CONSTANTIN BRATESCU” CONSTANTA  CT  rata de promovare 97.79%, nota medie 8, 136 elevi

96. COLEGIUL NATIONAL “SFANTUL SAVA”  B  rata de promovare 97.75%, nota medie 8.52, 223 elevi

97. LICEUL TEORETIC “GEORGE CALINESCU” CONSTANTA  CT  rata de promovare 97.72%, nota medie 8.5, 132 elevi

98. COLEGIUL NATIONAL “LIVIU REBREANU” BISTRITA  BN  rata de promovare 97.71%, nota medie 8.6,175 elevi

99. LICEUL TEORETIC “GRIGORE MOISIL”  B  rata de promovare 97.7064220183486%, nota medie 8.1,218 elevi

100. COLEGIUL NATIONAL “COSTACHE NEGRI” GALATI  GL  rata de promovare 97.69%, nota medie 8.46, 130 elevi

Distributia notelor medii pe licee

Update3: la cererea cititorilor, o histogramă mai în amănunt, din zecime în zecime de notă. Și pentru granularitate, în total sunt 627854 note individuale considerate.

Update4: Și la zecimi de notă:

* Nota medie pentru fiecare liceu am calculat-o drept medie aritmetică a tuturor notelor obținute de elevii respectivului liceu.

Update: în format .csv, datele topului complet (aprox. 100KB). Dacă le folosiți, m-aș bucura să văd rezultatele.

July 9, 2011

Topul hoților (prinși) la Bacalaureat 2011

Filed under: Bac data — Diana Coman @ 3:54 pm

Pentru o primă și scurtă analiză a datelor de la Bacalaureat 2011, să vedem câți elevi* au fost prinși copiind la nivelul întregii țări și apoi, mai în amănunt, pe județe și școli.

Ca imagine globală, deși există uscături aproape** în fiecare județ, sunt în fapt câteva județe care conduc detașat în topul elevilor prinși copiind. Același lucru se poate observa și dacă mergem mai în amănunt, la nivelul școlilor: există anumite instituții unde hoția e mult mai frecventă. Dar să vedem concret, unde anume?

În majoritatea județelor, mai puțin de 0.5% din elevi au fost eliminați din examen. Ceea ce nu înseamnă chiar puțini (în București de exemplu tot au fost 108 de astfel de elevi, chiar dacă procentual reprezintă doar 0.49%). Totuși, 1 hoț la fiecare 200 elevi pare să fie aproape suportabil în comparație cu județele fruntașe în top: Caraș-Severin (8 hoți la fiecare 200 de elevi), Hunedoara (5 hoți la fiecare 200 de elevi), Timiș (3 hoți la fiecare 200 de elevi) și Mehedinți (2 hoți la fiecare 200 de elevi). Lucru pe care-l puteți admira în grafic, mai jos:

To hotie pe judete (elevii eliminati la Bacalaureat 2011)

Aceeași situație, a concentrării numărului de elevi prinși copiind în anumite focare, se poate observa și la nivelul școlilor, deși nu la fel de puternic. Din totalul celor 306 de școli în care cel puțin un elev a fost eliminat, în 72 de școli a fost prins 1 hoț la fiecare 200 de elevi, în alte 120 școli au fost prinși 2, iar în alte 108 școli între 2 și 20 de hoți la fiecare 200 de elevi. Iar dacă 20 din 200 sună totuși foarte prost, abia în restul de 6 școli fruntașe, e situația de-a dreptul jalnică: de la 50 până la 133 de hoți prinși la fiecare 200 de elevi. Altfel spus, de la un sfert până la două treimi dintre elevi au fost prinși încercând să fraudeze! Mai jos, puteți admira primele zece școli în topul hoției (cel puțin cea expusă) la Bacalaureat 2011.

Topul hotiei pe scoli (elevi eliminati la Bacalaureat 2011)

Legenda:

A – Colegiul tehnic agricol “Alexandru Borza” Geoagiu, județul Hunedoara

B – Grup școlar agricol Biled, județul Timiș

C – Liceul teoretic Periam, județul Timiș

D – Grupul școlar industrial construcții de mașini Caransebeș, județul Caraș-Severin

E – Grupul școlar forestier Caransebeș, județul Caraș-Severin

F – Grupul școlar de transporturi auto Caransebeș, județul Caraș-Severin

G – Grup școlar “Romulus Paraschivoiu” Lovrin, județul Timișoara

H – Colegiul tehnic “Lorin Sălăgean”, județul Mehedinți

I – Seminarul teologic liceal ortodox “Sf. Ioan Gură de Aur” Slobozia, județul Ialomița

J – Seminarul teologic liceal ortodox “Episcop Ioan Popasu” Caransebeș, județul Caraș-Severin

E interesant de remarcat faptul că în topul pe școli, apare pe locul 9 o instituție dintr-un județ care altminteri e abia pe locul 15. Dovadă (în cazul în care mai era nevoie) că problema hoției nu depinde în fapt de o entitate relativ arbitrar definită precum județul, ci direct de fiecare om în parte și indirect de asocierile pe care le stabilește și din care face parte.

Update: în urma discuțiilor din comentarii, adaug graficele complete pentru procentele de elevi eliminați în fiecare județ respectiv școală (pentru școli, figurează pe grafic doar cele unde a fost eliminat cel puțin un elev).

Procent elevi eliminati in fiecare judet

Procent elevi eleminati in fiecare scoala.

* Menționez că pentru analiza asta am considerat toți elevii eliminați din examen, indiferent de proba la care au fost eliminați.

** Excepția notabilă este județul Olt – singurul județ unde n-a fost eliminat nici măcar un elev.

July 8, 2011

Avem date de la Bac. Ce facem cu ele?

Filed under: Bac data — Diana Coman @ 8:31 am

Cum toată lumea vuiește cu păreri despre rezultatele de la Bacalaureat, eu o să fiu tot aiurea cu drumul și nu zic încă nimic, dar vin, în schimb, cu datele. Ca să le putem studia împreună, că oi veni curând și cu ceva analiză la ele, dar deocamdată, datele.

E drept că datele sunt publice și pe situl ministerului, dar acolo, prin grija deosebită a firmei Siveco, sunt puse într-un așa format idiot încât nu poți face cu ele nimic altceva decât să înjuri. Eventual să te bocești, dacă ești mai slab de înger, sau dacă ești mai rău să vrei să-i dai cu capul de calculator pe cei de-au făcut situl cu pricina. Știți cum aranjează uneori lumea cărțile în bibliotecă după mărime și culoare de ai Sandra Brown și Sanda Marin lângă vreun exemplar rătăcit din Hemingway? Cam așa aranjează și Siveco datele: să arate frumos și să fie complet inutile (dacă vrei altceva decât să le admiri aspectul).

Revenind totuși la datele noastre, aveți aici rezultatele din 2011 într-o arhiva (aprox. 9MB), în banal format csv (atenție că-s separate totuși prin “;” pentru evitarea unor probleme). Menționez că încă mai există mici neajunsuri (sper să ajung să le corectez în zilele următoare), datorate faptului că datele au fost extrase din ghearele glorioasei implementări Siveco: coloana de medie trebuie calculată din notele din celelalte coloane, numele participanților conțin niste semne suplimentare, iar calificativul la ultima probă se află în fapt în coloana d5_nume. Coloanele pentru probe sunt numerotate de la d0 (limba maternă) la d5 (deci d1 = limba română, d2 = limba străină, d3 = materia obligatorie a profilului, d4 = materia la alegere).

Mulțumiri lui Cristian pentru intervenția-i salvatoare: fără el, nu știu când aș fi reușit să ies din labirintul de (flash+javascript)*n de care Siveco are nevoie pentru un simplu tabel. Voi reveni sper în curând și cu analiza datelor. Până atunci vă doresc spor la discuții susținute cu date.

Update: am mai luat odată datele de pe situl ministerului într-un format mai curat și cu mai multe din coloanele originale, puteți descărca arhiva (aprox. 9MB) bac2011.

July 4, 2011

Capodopera tânărului scriitor

Filed under: Word Therapy — Diana Coman @ 6:20 pm

Încă un cocoloș de hârtie zbură prin cameră aterizând printre alte o mie pe podea. Și o serie de palme răsunară pe obrajii tânărului cocoșat deasupra mesei, acompaniate în cadență de fraze scurte:

– Asta… numești… tu… horror? … Nerușinatule! … Idiotule! … Te… râd… curcile din drum… și-ți bați… joc… de mine… N-ai … să … mănânci … nici astă-seară și nici mâine și nici în toate zilele de-acum înainte de nu găsești cuvinte pe măsura ideii mele, să-ți fie clar… M-ai înțeles?

– Dar…

– Nici un dar, cretinule, tembelule, târâtură. De scris măscări și alte porcării ești în stare, dar când te pun la treabă zici că-ți seacă inspirația? De nu găsesc ce ți-am cerut când mă trezesc, în beci te duc, să-ți dea guzganii inspirație, m-auzi?

– Da, tată…

Cu încă o scatoalcă, tânărul rămase singur privind ușa trântită. Văzând cu ochiul minții șobolanii din beci, se cutremură de scârbă și mâna stângă i se duse singură la rănile abia vindecate de pe față, în timp ce dreapta se strânse în jurul lamei pe care-o pitise pentru apărare, fără să-i simtă cu adevărat tăișul. Înhăță un nou teanc de foi, și se puse pe scris îndârjit, ca-n transă. Ca niciodată, cuvintele îi veneau parcă mai repede decât putea să scrie și îi părea că abia ține pasul cu ele, că-i curg din vene, îi dau pe dinafară. Dar pe măsură ce scria, aerul parcă devenea mai greu, apăsător, iar mâna dreaptă încetinea până când se opri de tot. Terminase cu scrisul, dar mai rămânea ceva de făcut.

În camera plină de fum greu, tânărul spuse câteva cuvinte și arse pe rând foile pe care lucea un scris ciudat în semne roșii. Apoi stinse lumânarea de care nu mai avea nevoie și se ridică liniștit de la masă. De afară, începu să se audă un sunet nedeslușit ca mii de piciorușe tropăind pe caldarâm. Dădu din cap aprobator și trecu ușor în camera alăturată unde sforăia tatăl.

N-avu mult de așteptat. Sunetul de afară era din ce în ce mai clar, dar în plus casa însăși începuse să trepideze ușor, trezindu-l pe adormit.

– Bună dimineața, tată!

– Ce? Cum… tu… cum ai ajuns aici neisprăvitule?

– Ha ha, ce te interesează pe tine acum. Dar dacă vrei să știi, poftește: prin zid.

– Îți bați joc de mine, târâtură, stai numai să-mi iau cureaua și ți-o pieri pofta de râs.

– Dar chiar te rog, vezi mai la stânga.

Tatăl întinse mâna către hainele lăsate de cu seară, dar și-o retrase brusc și pentru o secundă vocea îi sună nesigură:

– M-a… m-a… mușcat!?

– Cureaua, tată? întrebă mieros tânărul.

– Cum o să muște o curea tembelule! Cretinule!

– AJUNGE!

Și ignorând figura cu adevărat surprinsă a tatălui care nu-l auzise vreodată țipând, tânărul desfăcu de pe perete spada străbunicului și-o repezi cu așa forță încât palma întinsă după curea descrise un arc de cerc perfect aterizând pe covoraș. Trepidatul casei încetă o clipă, apoi se reluă mai abitir când din toți pereții începură să iasă furnici, iar pe fereastra deschisă dădură năvală șobolanii. Tatăl închise ochii, dar când îi deschise, îl fixau o mulțime de ochi mărunți de șobolan și era îmbrăcat până la bărbie în furnici. Și-n timp ce îl fixa cu ochi hipnotici, tânărul din fața lui, care-i mai părea doar vag cunoscut, îi descrise cu lux de amănunte ce-aveau să-i facă întâi el, apoi furnicile și șobolanii. Iar când termină pomelnicul, îi chiar făcură, întâi el, apoi furnicile și la urmă șobolanii.

 

Acest avertisment să nu dați palme tinerilor scriitori e consecință directă a unei lepșe horror de la Mitza.

July 3, 2011

Disecând o zisă serie de povestiri

Filed under: Conversations — Diana Coman @ 3:16 pm

După cum nu orice grup de instrumente e orchestră, tot așa nu orice șir de povestiri cu aceleași personaje e numaidecât roman. Sau chiar serie, daca e până acolo. Povestea Știmei (despre care am mai vorbit aici) are în principiu și urmare în patru episoade. Problema cu urmarea e că nu-mi pare să… urmeze. Există, desigur, elemente comune: personajul principal e același Dumitru, fiecare nou episod amintește ocazional de cele întâmplate anterior, iar secvența celor cinci episoade e plauzibilă. Totuși, nu-mi pare că episoadele cu pricina sunt în fapt o serie. De ce?

Diferența esențială între o serie și un set de foi scrise legate împreună e mai ales una de structură, de corespondențe, de sincronizare. O povestire singură are nevoie doar de o structură proprie validă și de o bucățică de realitate pe care s-o transmită. Nefiind parte anume dintr-un întreg mai mare, n-are nevoie de justificare pentru existență, n-are nevoie de sincronizare cu nimic anume. Dar toate astea nu mai sunt de-ajuns dacă o povestire e să fie parte dintr-o serie.

Precum instrumentele din cadrul unei orchestre care concertează, episoadele unei serii trebuie să-și sincronizeze intervenția (ca moment dar și ca ton) și să-și adauge contribuția la mesajul mai complex al întregii serii. Iar contribuția aceasta nu se măsoară privind un episod în izolație, ci în contextul structurii întregii serii. Un episod de altfel nu există decât dacă susține structura seriei (doar nu faceți un concert mai bun adăugând acolo ceva viori și eventual trei piane, nu?). Dar să vedem mai practic, pe exemplul Știmei și-alor ei urmări.

Prima parte, Știma, e o povestire bine formată în sine, cu substrat mai ales mistic (știma lacului, dar și argintul viu, vrăjitoarea etc.). Personajul principal se dezvoltă în povestire, de la un țăran doar un pic mai răsărit (ca învățător) la ceea ce ar putea fi înțeles fie ca om adult trecut prin toate ale vieții (acceptând deci drept vindecare completă leacul babei Chiva), fie chiar ca om trecut nu doar prin viață ci și ieșit, fie și parțial, în afara ei (luând literal sensul anilor care l-au schimbat foarte puțin). Ambiguitatea finalului nu-i neapărat o problemă în sine și oricum e până la urmă subiectivă, lăsând cititorul să-și aleagă ce variantă se potrivește mai bine propriei interpretări. Dar finalul în sine nu lasă în fapt firele deschise pentru o urmare, ci mai degrabă le închide rotund pe toate și trage cortina. Și totuși, urmează episodul doi, adică Fără leac.

Al doilea episod e mai degrabă explicativ, de parcă autorul și-a propus să ne lămurească ce anume s-a întâmplat exact în prima parte și chiar de ce anume. Misticismul e redus la explicația foarte amănunțită a vrăjitoarei către Dumitru, iar episodul n-are forță, pentru că n-are mare conflict. Conflictul real ar fi de fapt cel între Dumitru-cel-ieșit-din-lumea-obișnuită și satul=lumea obișnuită, dar în loc să aibă acest conflict real un loc central, tot ce căpătăm e o reflexie a sa foarte palidă prin Ioana-care-vrea-copil-orice-ar-fi-să-fie. Personajul Dumitru în sine e destul de absent și vegetează în fapt, nu face nimic, nu zice mai nimic, nu gândește mai nimic. În plus, atât ca și conținut cât și ca tonalitate și forță, episodul ar merge mai degraba pus înaintea Știmei, ca prevenire, ca deschidere. Venind însă după, e complet inutil și pică plat. De ce-am vrea explicații? La ce folosesc ele în fapt? La nimic, dar măcar povestea nevestei e un suport pentru episodul trei, Prima moarte.

Ei, cu Prima moarte – oricât ar suna de bizar – barem se mai mișcă un pic lucrurile. Există o legătura între episodul doi și trei, chiar dacă episodul doi putea în fapt să fie conținut într-un paragraf puternic la începutul Primei morți și basta. Umbra aceea de conflict, palidă cum este ea, izbucnește totuși prin moartea Ioanei (și acolo se vede în fapt clar și conflictul real – mai bine mai târziu decât niciodată!) și personajul principal începe iar să se miște cât de cât. Misticul însă își face iar apariția foarte timid și aproape schematic, cu notabila excepție a Cățelului Pământului care mai pompează substanță în poveste. Totuși, episodul în sine n-are o structură prea clară, iar pe alocuri mai apar nepotriviri: de exemplu nu-i prea clar, dacă durerea morților căuta cu jind la pustiul din Dumitru, atunci cum vine că el strigă îmi ajunge durerea mea? Plus că nu prea îmi pare în caracterul lui deloc ultima frază și mai ales acel “odihnițivă-n pace”. Ca singură posibilă legătură cu primul episod e că Prima moarte verifică într-un fel nemurirea obținută de la Știmă. Dar putea la fel de bine să fie nemurirea de oriunde, că nu e pierdere deloc. Dar oricum ar fi, de bine de rău, s-a ajuns la un liman, firele s-au înnodat iar și… păi urmează episodul patru.

A patra parte, Scâncetul ar putea iar mult mai bine să fie povestire în sine. Nu rezultă Scâncetul din Prima moarte ci eventual, Prima moarte poate servi drept explicație Scâncetului. Problema cu explicațiile care pot fi e că întotdeauna se potrivesc mai multe explicații și deci o anume înșiruire nu oferă în sine suficientă structură și suficient motiv pentru o serie. Referința la Știma e făcută prin Maria, dar e foarte slabă (putea fi orice Marie, mai ales că Maria ca personaj nu-i prea conturată vreodată). Aflăm acum că Dumitru și Maria avuseseră un copil, lepădat. Ei și? Ce aduce asta mesajului seriei? Ce rost are până la urmă? Unde vine în ceea ce i se întâmplă lui Dumitru? Cam nicăieri, sau oriunde doriți să-l puneți. Tonul e ceva mai puternic decât în episodul doi, mai pe la nivelul episodului trei și cu mult sub Știma. Misticul e mai degrabă absent, sau prezent drept mod de-a insufla textului ceva valențe horror. Secvența de mistic real și de o forță considerabilă e dialogul inițial cu făptura-copil, dar e singură și stingheră în text. În sfârșit, legătura e musai făcută cu episodul anterior prin precizarea aranjării mormântului (din care ieșise în Prima moarte, să nu amestecăm lucrurile) și lucrurile sunt încheiate iar. Întrebarea e: la ce folosește lupta asta cu năluca din lumea de dincolo? Ar putea fi cel mult ca o confirmare a noului statut al eroului, dar confirmarea e și cam slabă venind după trezirea din morți la propriu și nepusă în valoare în text. În fapt, confirmarea asta e slab reprezentată într-o asemenea măsură încât mai degrabă pare să fie ieșită la suprafață așa palid în pofida autorului decât cu intenția lui. Dar să vedem și ultimul episod din serie.

Ultimul episod e numit, potrivit, Ultima femeie. Personajul principal e din nou destul de pasiv (abia la final reacționează în fapt cât de cât și are așa o acțiune – plecarea adică – de încheie și episod și poveste și serie și tot). Conflictul e iar înăbușit de text până când devine invizibil (ar fi cel între natura lui încă umană și condiția inumană în care se află) și în consecință neconvingător și fără să livreze măcar impactul fugii ca modalitate de rezolvare (temporară, evident, că n-are cum fi alta decât temporară). Legătura cu episoadele anterioare e iar forțată prin mici aluzii cum ar fi “cu gândul la sfatul vrăjitoarei” și “femeia cu bufnițe”. În sfârșit, dacă nu există nici pe de parte forța Știmei ori sincronizare cu celelalte episoade, măcar există o oarecare simetrie, chit că nu mi-e clar la ce servește: dacă în Știma misticul era element central cu erotismul în rol secundar adăugându-i forță, în Ultima femeie erotismul e pe primele 5 locuri, iar misticul trece în fundal, dar așa de în fundal de mai are nițel și ajunge în cutia sufleurului de-a dreptul sau chiar decor. Și iar nu-i clar: ce-aduce nou episodul la povestea întreaga? De ce se tot agață cu mici remarci de ceea ce e spus complet și tot și fix la locul lui în Știma? De ce nu crește povestea episodului în sine, atât cât poate din propria substanță?

În sfârșit, dacă mai aveți răbdare, să vedem un pic imaginea întreagă. Avem deci personajul Dumitru, care inițial părea doar un țăran mai răsărit, dar care în fapt are conexiuni mult mai adânci cu o lume mistică, a spiritelor și a morții. Către aceasta i se deschid ochii în forță, prin întâlnirea cu Știma care-l marchează în fapt nu doar prin suspiciunea pe care o trezește inevitabil în comunitatea închisă a satului ci și printr-o transformare reală, ieșirea în afara timpului obișnuit, transformare care vine însă cu prețul acumulării de argint viu în sine. Asta aflăm din Știma în fapt. După care, preț de patru episoade, acest Dumitru astfel transformat, o cam lălăie cu nonșalanță și nici măcar spiritele alea de-l voiau inițial nu găsesc că mai e nimic de făcut cu el. Așa că ni se dau explicații cum că întâlnirea cu Știma n-a fost întâmplătoare (de parcă mai crede vreun cititor în întâmplare – nici nu ne așteptam – ba chiar am fi protestat amarnic – să fi fost!), ni se arată probă concretă că nici moartea nu-l ține mai mult decât preț de-o înmormântare, se mai face un salt înapoi să ni se spună că pe undeva a fost și un copil din flori lepădat și în sfârșit, ni se demonstrează și ultima chestiune, cum că da dom’le, nu doar că e nemuritor bolândul ăsta, dar apropierea lui face rău și altora. Așa că se depărtează. Foarte bine. Zic că dacă n-are de gând să mai facă și el ceva și/sau să evolueze cumva, apăi nici să nu mai vină înapoi! Să lase scena altor personaje, că autorul poate scrie bine în fapt și nu-l pune nimeni să-și atârne Dumitrul de gât!

Work on what matters, so you matter too.