În domeniul informaticii, harta îndeletnicirilor despre care vorbeam în articolul anterior se găsește în fapt gata făcută prin cele țări străine. Ca de un exemplu la englezi, care au botezat-o SFIA 1 și au construit-o în esență pe trei coordonate: categorii (tipuri) de muncă în informatică; niveluri de răspundere; abilități și cunoștințe. Practic informația e toată prezentată sub forma unei matrici bidimensionale, avand pe o latură categoriile de muncă, iar pe cealaltă nivelurile de răspundere. În fiecare căsuță (deci la intersecția unui nivel de muncă cu o anumită categorie) se află o descriere a abilităților și cunoștințelor necesare. O organizare excelentă zic eu, pentru o hartă.
Nivelurile de răspundere găsesc că sunt poate elementul cel mai puțin înțeles la noi și pe de altă parte cel cu aplicabilitate chiar și în afara informaticii, pentru că aceste niveluri de răspundere sunt valabile aș spune pentru orice domeniu și orice competențe în fapt. SFIA definește șapte astfel de niveluri: follow; assist; apply; enable; ensure, advise; initiate, influence; set strategy, inspire, mobilise. Traduse, ar putea fi: a executa (adică faci fix ce ți se spune și nimic mai mult ori în alt mod); a asista (a lucra deci supervizat în fapt, cu minim de autonomie pentru lucruri suficient de simple); a aplica (ai cunoștințele și abilitățile necesare și le poți valorifica în practică pentru contextul în care le-ai obținut); a activa (practic un pas mai departe decât aplicarea, poți folosi cunoștințele și abilitățile cu pricina în moduri ori contexte potențial noi); a asigura, a verifica, a oferi consultanță; a iniția, a influența; a stabili o strategie de lucru, a inspira, a mobiliza.
Ca o paranteză pentru informaticieni și un eventual respiro pentru restul lumii, dacă vă pare că ar fi înțelese nivelurile acestea la noi, aș fi curioasă cum se face că toată lumea, inclusiv pe bloguri, pare să fie din start pusă pe inspirat, mobilizat și stabilit strategii de lucru. Pentru alții, evident. Și tot cam evident, cum se face că nu le iese deloc-deloc. Mă gândesc că pentru răspuns la chestiune, o fi utilă o autoevaluare și recunoaștere clară a nivelului de responsabilitate la care se află fiecare la momentul curent.
Revenind la SFIA, categoriile de muncă dau în fapt o idee de ansamblu asupra subdomeniilor mari care pot fi definite pentru informaticieni. O încercare de traducere ar putea fi următoarea: strategii și arhitecturi (strategy and architecture); modificarea afacerilor (business change); proiectare și implementare (de soluții informatice) (solution development and implementation); managementul serviciilor (service management); asistență pentru aprovizionare și management (procurement and management support); interacțiune cu clienții (client interface). Fiecare categorie are apoi subcategorii, ca de exemplu asistență pentru clienți, respectiv vânzări și marketing, cele două subcategorii pentru interacțiune cu clienții.
Ideea SFIA este că poți în fapt urmări (ori construi) o carieră pe baza informației prezentate în forma asta. Din start poți vedea la un nivel general cât de variate sunt opțiunile în fiecare categorie și cât de mult ți se cere pentru a începe de acolo (în esență cu cât e nivelul de răspundere mai ridicat, cu atât cerințele sunt mai mari, evident). Unele categorii și subcategorii sunt practic extrem de accesibile (nici o surpriză că asistența pentru clienți pornește de la nivelul cel mai scăzut de răspundere), dar altele pur și simplu nu au poziții la niveluri atât de scăzute de competență: trebuie să îți formezi întâi un nivel de competență, fie prin studiu fie prin activitate în alte categorii. Evaluând onest unde te afli în fapt și stabilindu-ți clar unde vrei să ajungi, SFIA îți poate indica ce îți rămâne de făcut. Evident, nu-ți face și treaba în sine, asta e.
Las drept exercițiu pentru cine dorește să numere cam câte din subcategorii sunt măcar reprezentate cu adevărat în România. Cam în ce subcategorii se angajează preponderent studenții și absolvenții din domeniu de la facultățile din România. Și pentru ce anume sunt în fapt pregătiți studenții cu pricina, mai ales atâta vreme cât nici măcar nu le e pusă în față o hartă de tipul acesta.
- Skills Framework for the Information Age. [↩]