De cinci ori cate cinci sute de Feti-Frumosi asaltau castelul de fildes. Cu armate, cu berbeci, cu catapulte, cu sabii, cu sulite, cu pietre ori chiar cu capul, loveau de zor la baza turnului celui mai inalt. Iar in turn, in incaperea de la ultimul cat, Printesa juca Go cu Balaurul. Pe tabla de lemn lustruit, piesele albe se rasfirau pe mai bine de jumatate din teritoriu in vreme ce negrele abia supravietuiau in grupuri mici, separate, disperate. Cu un clac usor, Printesa adauga pe tabla inca o boaba lustruita de marmura alba si incepu sa adune, fara graba, prizonierii. Balaurul pufni, se foi si apoi mormai un "Ma scuzi o clipa, iar e zgomot", inainte de a disparea ultrarapid pe scari in jos.
Printesa zambi intelegatoare si se aseza mai comod in perne. Se intinse apoi lenes catre telecomanda si porni sistemul de supraveghere video. Deasupra focului vesel din semineu, un ecran gigant incepu sa transmita batalia din jurul turnului. Printesa dadu sonorul mai incet, lua o inghititura de vin alb si astepta. In doar cateva minute, zgomotele infundate de lovituri incetasera, iar pe ecrane nu mai misca decat fumul agitat de vant. Dupa alte cateva secunde, o idee transpirat si un pic cam ciufulit, dar mult mai calm, Balaurul reveni langa tabla de Go si aseza cu grija o piesa neagra, atacand ultimul colt de tabla neocupat. Jocul continua in liniste cam zece minute inainte ca primul zgomot infundat de izbitura sa se faca iar auzit. Balaurul ofta adanc:
- Iar incep...
Printesa zambi subtire:
- Abia se aude ceva, cred ca sunt doar cativa acum, nu-i asa de rau.
- Ha! Nu e, dar o sa devina. Si inca repede de tot.
De data asta, Printesa rase de-a binelea:
- Pai nu-i mai lasa si tu sa se adune asa multi si gata.
- Da, sa alerg toata ziua pe scari in sus si-n jos pentru fiecare.
- Poti instala un lift...
- Un lift!!! Balaurul care vine cu liftul - foarte fioros, ce sa spun. O sa fiu de rasul tuturor si s-a zis cu linistea mea. Si asa, stii cat ma muncesc sa refac zidaria dupa toti zarghitii astia?
- Ei lasa, ca nu-i asa de rau, joci Go mult mai bine acum decat la inceput.
- Ha! Cred ca mi-ajunge atata perfectionare in ale jocului de Go. Nu poti si tu sa trisezi un pic? Alegi pe care-l vrei dintre ei, ii spui ce sa faca, eu ma dau invins si se termina tot balamucul?
- Dar de ce nu trisezi tu un pic? Fisurezi si tu un pic turnul pe unde lovesc ei si o reusi careva intr-un final sa intre si asa.
- Si turnul meu? Sa-mi daram turnul pentru toparlanii astia neciopliti? Doar pentru ca fac o galagie infernala?
- Eh, vezi de ce nu pot trisa nici eu? Ca daca-s toparlani neciopliti n-am ce alege.
Si cei doi oftara aproape la unison, mai sorbira cate o gura de vin alb si apoi incepura un joc nou de Go in vreme ce afara, in frig si zloata, diversi Feti-Frumosi se dadeau de ceasul mortii sa darame turnul. Niciunul nu se gandise sa sune la usa.
Comments feed: RSS 2.0
Eu cred că vreo doi au sunat la uşă, dar nu s-a auzit soneria din cauza zgomotului :)
@Bogdan Ahaha, e chiar foarte posibil, intr-adevar :))
Foaaarte frumos. Dar las' că acum ești în străinezia, și acolo nu-s așa mulți feți-frumoși, că-i mai educată lumea. :)
Treaba e ca ajunge unul ca sa faca zgomot si sa strice...
Si-mi pare ca ti-a scapat cel putin o fateta a textului.
Posibil. În orice caz, nu voiam să fac o sinteză a textului, ci cel mult o glumă pe marginea unui posibil sens al lui... :)
Lol, mk.
Nu stiam ca sunt asa traumatizante cartile cu povesti pentru copii.
@Freud Nici nu-s. Da' unii sunt mai... traumatizabili se vede treaba.